sâmbătă, 29 iunie 2013

Prof.Mirela Broasca:Variante rezolvate la limba romana-bac 2013(Niciodata,toamna si ''Amurg de iarna)

 

Subiect I - Varianta 11



Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Niciodată toamna nu fu mai frumoasă
Sufletului nostru bucuros de moarte.
Palid aşternut e şesul cu mătasă.
Norilor copacii le urzesc brocarte*.
Casele-adunate, ca nişte urcioare
Cu vin îngroşat în fundul lor de lut,
Stau în ţărmu-albastru-al râului de soare,
Din mocirla cărui aur am băut.

Păsările negre suie în apus,
Ca frunza bolnavă-a carpenului sur
Ce se desfrunzeşte, scuturând în sus,
Foile-n azur.

Cine vrea să plângă, cine să jelească
Vie să asculte-ndemnul ne-nţeles,
Şi cu ochii-n facla plopilor cerească
Să-şi îngroape umbra-n umbra lor, în şes.
(Tudor Arghezi, Niciodată toamna)

*brocart, brocarturi, s.n. – ţesătură de mătase de calitate superioară, înflorată sau ornamentată cu fire de aur ori de argint

Cerințe:

1. Transcrie două cuvinte obţinute prin derivare cu prefix.
2. Precizează două consecinţe ale utilizării cratimei în structura „să asculte-ndemnul”.
3. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra omonimia cuvântului vin.
4. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale cromatice.
5. Precizează valoarea expresivă a utilizării verbului a fi la timpul perfect simplu.
6. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie.
7. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua.
8. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date.
9. Motivează, prin evidenţierea a două trăsături existente în text, apartenenţa acestuia la direcţia modernistă/ la modernism.
Rezolvare:

1. Două cuvinte obținute prin derivare cu prefixe: “desfrunzește”, “îngroape”.
2. Cratima marchează rostirea împreună a două cuvinte diferite, verbul predicativ și substantivul cu funcție de complement direct. De asemenea cratima notează dispariția vocalei “î” și ajută la păstrarea măsurii versului.
3. Două enunțuri care ilustrează omonimia cuvântului “vin”:
• Vin cu voi în excursie.
• La acest magazin se vinde un vin roșu de calitate.
4. Imagini vizuale cromatice: “ţărmu-albastru-al râului de soare,”;
“Păsările negre”.
5. Folosirea verbului “a fi” la perfect simplu are ca efect sublinierea specificului unei toamne anume, în sensul frumuseții. Această toamnă este deosebită pentru eul liric prin raportare la alte toamne, raportare realizată cu ajutorul adverbului “niciodată”.
6. Două teme/motive literare prezente în poezie: natura, timpul.
7. Epitetul personificator ”bolnavă” asociat substantivului “frunză” sugerează venirea toamnei, care transformă natura, o face să pară devitalizată.
8. Titlul poeziei “Niciodată,toamna” își clarifică înțelesul în primul vers al poeziei. Elementele naturii sunt marcate de schimbările specifice anotimpului toamna. Astfel, șesul e “palid, îngălbenit”, “păsările negre suie in apus“ iar culoarea plopilor amintește de o faclă .Omul este chemat să vie să asculte – indemnul neînțeles care cheamă la consonanță(armonie) cu natura.
9. Apartenenţa la modernism este motivată de tematica poeziei, de crizele existenţiale, condiţia efemeră a condiţiei umane, sentimentul nostalgic al apropierii morţii. În cazul lui Arghezi, un rol important în configurarea modernismului operei sale îl are modul particular de folosire a limbajului, cât şi structura aleatorie a textului etc.

Subiect I - Varianta 15



Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Amurg de iarnă, sumbru, de metal,
Câmpia albă – un imens rotund –
Vâslind, un corb încet vine din fund,
Tăind orizontul, diametral.

Copacii rari şi ninşi par de cristal.
Chemări de dispariţie mă sorb,
Pe când, se-ntoarce-acelaşi corb,
Tăind orizontul, diametral.
(George Bacovia, Amurg de iarnă)

Cerințe:

1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor sumbru şi încet.
2. Explică utilizarea cratimei în structura „se-ntoarce-acelaşi”.
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul a tăia.
4. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale.
5. Menţionează două teme/ motive literare prezente în textul dat.
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă.
7. Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa a doua, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.
8. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date.
9. Motivează, prin evidenţierea a două trăsături existente în text, apartenenţa poeziei la simbolism.





Rezolvare:

1. Sinonime pentru cuvintele:
Sumbru = întunecat, mohorât
Încet = domol, greoi
2. Cratima se folosește pentru că se rostesc împreună două cuvinte; se evită hiatul și se respectă măsura versului.
3. Două expresii / locuțiuni care conțin cuvântul ”a tăia “:
"A tăia frunză la câini”;
“A tăia calea “;
“A tăia vorba cuiva”.
4. Două fragmente de vers care conțin imagini vizuale:
“Câmpia albă -un imens rotund”;
“Copacii rari și ninși par de cristal”
5. Două teme / motive literare, prezente în textul dat:
Temele sunt natura și moartea.
6. Epitetul metaforic ”de metal “, sugerează o materie durificată, rigidă.
7. Pastelul realizat este expresia unei stări interioare. Viziunea poetică prezintă o materie transformată în metal și mineral, sugestivă fiind comparația ”Copacii rari și ninși par de cristal”. Senzația de gol este redată în versul “Chemări de dispariție mă sorb”. Spațiul este străbătut de tensiuni simbolizate de mișcarea corbului. Ultimul vers conține refrenul operei. Sentimentul de neliniște este amplificat și de nerespectarea ritmului în versul-refren.
8. Titlul poeziei redă esența tabloului descris. Elementele cadrului-exterior sunt reduse la minimum: câmpia albă, copacii rari și ninși și corbul care traversează tabloul. Acest pastel este expresia unei stări interioare. Descrierea creează impresia de vid, de gol.
9. Poezia se încadrează în simbolism datorită următoarelor aspecte:
- prin sugestia muzicală, prin simbolismul sonor al vocalelor “a”și “u” și prin versul-refren: ”Tăind orizontul diametral”
- În al doilea rând, poezia se bazează pe sugestie și pe simetrie.

Subiect I - Varianta 15



Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Amurg de iarnă, sumbru, de metal,
Câmpia albă – un imens rotund –
Vâslind, un corb încet vine din fund,
Tăind orizontul, diametral.

Copacii rari şi ninşi par de cristal.
Chemări de dispariţie mă sorb,
Pe când, se-ntoarce-acelaşi corb,
Tăind orizontul, diametral.
(George Bacovia, Amurg de iarnă)

Cerințe:

1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor sumbru şi încet.
2. Explică utilizarea cratimei în structura „se-ntoarce-acelaşi”.
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul a tăia.
4. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale.
5. Menţionează două teme/ motive literare prezente în textul dat.
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă.
7. Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa a doua, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.
8. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date.
9. Motivează, prin evidenţierea a două trăsături existente în text, apartenenţa poeziei la simbolism.





Rezolvare:

1. Sinonime pentru cuvintele:
Sumbru = întunecat, mohorât
Încet = domol, greoi
2. Cratima se folosește pentru că se rostesc împreună două cuvinte; se evită hiatul și se respectă măsura versului.
3. Două expresii / locuțiuni care conțin cuvântul ”a tăia “:
"A tăia frunză la câini”;
“A tăia calea “;
“A tăia vorba cuiva”.
4. Două fragmente de vers care conțin imagini vizuale:
“Câmpia albă -un imens rotund”;
“Copacii rari și ninși par de cristal”
5. Două teme / motive literare, prezente în textul dat:
Temele sunt natura și moartea.
6. Epitetul metaforic ”de metal “, sugerează o materie durificată, rigidă.
7. Pastelul realizat este expresia unei stări interioare. Viziunea poetică prezintă o materie transformată în metal și mineral, sugestivă fiind comparația ”Copacii rari și ninși par de cristal”. Senzația de gol este redată în versul “Chemări de dispariție mă sorb”. Spațiul este străbătut de tensiuni simbolizate de mișcarea corbului. Ultimul vers conține refrenul operei. Sentimentul de neliniște este amplificat și de nerespectarea ritmului în versul-refren.
8. Titlul poeziei redă esența tabloului descris. Elementele cadrului-exterior sunt reduse la minimum: câmpia albă, copacii rari și ninși și corbul care traversează tabloul. Acest pastel este expresia unei stări interioare. Descrierea creează impresia de vid, de gol.
9. Poezia se încadrează în simbolism datorită următoarelor aspecte:
- prin sugestia muzicală, prin simbolismul sonor al vocalelor “a”și “u” și prin versul-refren: ”Tăind orizontul diametral”
- În al doilea rând, poezia se bazează pe sugestie și pe simetrie.

 

Prof.Mirela Broasca:Bacul olimpicilor:Proba la lb. romana-profil real +uman


"Varianta 2
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.
Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. 

SUBIECTUL I     (30 de puncte)

Citeste urmatorul text:

1 Din cerurile-albastre
Luceferi se desfac,
Zambind iubirii noastre
Si undelor pe lac.
De glasul pasarelelor
Pe ganduri codru-i pus.
O, stelelor, stelelor,
Unde v-ati dus?


9 In turme calatoare
Trec nourii pe ceri,
Ce seaman pieritoare
Duioaselor dureri.
De stralucirea florilor
E campul tot rapus.
O, norilor, norilor,
Unde v-ati dus?


17 Soptiri aeriane
Patrund din mal in mal
S-a stelelor icoane
Pre fiecare val.
De ochii tai cei plini de-amor
Aminte mi-am adus
O, stelelor, stelelor,
Unde v-ati dus?


25 Cum iedera se leaga
De ramuri de stejar,
Mi-a fost odata draga
Si draga-mi este iar.
De bratul tau cuprins cu dor
Aminte mi-am adus.
O, bratelor, bratelor,
Unde v-ati dus?


(Mihai Eminescu, Din cerurile-albastre)

Redacteaza, pe foaia de examen, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte cu privire la text:
1. Numeste cate un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: zambind si odata.     2 puncte
2. Explica rolul cratimei in secventa: S-a stelelor icoane.     2 puncte
3. Construieste un enunt in care sa folosesti o locutiune/expresie care sa contina substantivul ochi.     2 puncte
4. Mentioneaza doua marci lexico-gramaticale ale subiectivitatii prezente in textul dat.     4 puncte
5. Precizeaza doua motive literare identificate in textul dat.     4 puncte
6. Selecteaza doua secvente din text care contureaza dimensiunea spatiala a imaginarului poetic.     4 puncte
7. Prezinta semnificatia a doua figuri de stil diferite din a doua strofa.     4 puncte
8. Ilustreaza, cu exemple din text, doua trasaturi ale genului liric.     4 puncte
9. Comenteaza, in 60 - 100 de cuvinte (sase - zece randuri), prima strofa a textului, prin evidentierea relatiei dintre ideea poetica si mijloacele artistice.     4 puncte

SUBIECTUL AL II-LEA     (30 de puncte)

Scrie un text de tip argumentativ de 150 - 300 de cuvinte (15 - 30 de randuri) despre modul in care activitatea de voluntariat contribuie la dezvoltarea personala.

In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
- sa respecti structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor in scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri;     8 puncte
- sa ai continutul adecvat argumentarii pe o tema data: formularea ipotezei/a propriei opinii fata de problematica pusa in discutie, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente;     16 puncte
- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si de punctuatie) si limitele de spatiu indicate.     6 puncte

SUBIECTUL AL III-LEA     (30 de puncte)

Redacteaza un eseu de 600 - 900 de cuvinte (doua - trei pagini), in care sa prezinti relatia dintre doua personaje dintr-un roman psihologic studiat.

In elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere:
- prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecaruia dintre personajele alese din romanul psihologic studiat;
- evidentierea, prin doua episoade/citate/secvente comentate, a modului in care evolueaza relatia dintre cele doua personaje;
- ilustrarea a patru elemente de structura si de compozitie ale romanului psihologic studiat, semnificative pentru analiza relatiei dintre cele doua personaje (de exemplu: actiune, conflict, relatii temporale si spatiale, incipit, final, tehnici narative, perspectiva narativa, registre stilistice, limbajul personajelor etc.);
- sustinerea unei opinii despre modul in care o idee sau tema romanului psihologic studiat se reflecta in evolutia relatiei dintre cele doua personaje.

Nota!
Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru continutul eseului vei primi 16 puncte (cate 4 puncte pentru fiecare cerinta/reper).
Pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor in scris - 3 puncte; abilitati de analiza si de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuatia - 2 puncte; asezarea in pagina, lizibilitatea - 1 punct; incadrarea in limitele de spatiu indicate - 1 punct).

In vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum 600 de cuvinte (doua pagini) si sa dezvolte subiectul propus."

Subiecte - Limba si literatura romana / Profilul umanist

"Varianta 2
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.
Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. 

SUBIECTUL I     (30 de puncte)

Citeste urmatorul text:

Unde esti astazi nu stiu.
Vulturii treceau prin Dumnezeu deasupra noastra.
Alunec in amintire, e-asa de mult de-atunci.
Pe culmile vechi unde soarele iese din pamant
privirile tale erau albastre si-nalte de tot.
Zvon legendar se ridica din brazi.
Ochi atot intelegator era iezerul* sfant.


In mine se mai vorbeste si astazi despre tine.
Din gene, ape moarte mi se preling.
Ar trebui sa tai iarba,
ar trebui sa tai iarba pe unde-ai trecut.
Cu coasa tagaduirei pe umar
in cea din urma tristete ma-ncing.


(Lucian Blaga, Amintire)

*iezer, iezere - lac adanc (de munte)

Redacteaza, pe foaia de examen, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte cu privire la text:
1. Numeste cate un sinonim neologic pentru sensul din text al cuvintelor: sfant si tagaduire.    2 puncte
2. Explica rolul cratimei in secventa: si-nalte de tot.    2 puncte
3. Construieste un enunt in care sa ilustrezi sensul conotativ al cuvantului soare.    2 puncte
4. Precizeaza o tema si un motiv literar identificate in textul dat.    4 puncte
5. Mentioneaza doua marci lexico-gramaticale ale subiectivitatii prezente in textul dat.    4 puncte
6. Selecteaza doua secvente din text care contureaza dimensiunea temporala a imaginarului poetic.    4 puncte
7. Prezinta semnificatia a doua figuri de stil diferite din a doua strofa.    4 puncte
8. Ilustreaza, cu exemple din text, doua trasaturi ale genului liric.    4 puncte
9. Comenteaza, in 60 - 100 de cuvinte (sase - zece randuri), prima strofa a textului dat, prin evidentierea relatiei dintre ideea poetica si mijloacele artistice.    4 puncte

SUBIECTUL AL II-LEA     (30 de puncte)

Scrie un text de tip argumentativ de 150 - 300 de cuvinte (15 - 30 de randuri) despre utilitatea cunoasterii biografiei artistului in vederea intelegerii operei sale.

In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
- sa respecti structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor in scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri;    8 puncte
- sa ai continutul adecvat argumentarii pe o tema data: formularea ipotezei/a propriei opinii fata de problematica pusa in discutie, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente;    16 puncte
- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si de punctuatie) si limitele de spatiu indicate.    6 puncte

SUBIECTUL AL III-LEA     (30 de puncte)

Redacteaza un eseu de 600 - 900 de cuvinte (doua - trei pagini), in care sa prezinti particularitatile de constructie a unui personaj dintr-un text narativ studiat, apartinand lui Ioan Slavici, Liviu Rebreanu sau G. Calinescu.

In elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere:
- prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/conflictele din textul narativ studiat;
- evidentierea, prin doua episoade/citate/secvente comentate, a unei trasaturi a personajului ales;
- ilustrarea a patru elemente de structura si de compozitie ale textului narativ, semnificative pentru constructia personajului ales (de exemplu: actiune, conflict, relatii temporale si spatiale, incipit, final, tehnici narative, perspectiva narativa, registre stilistice,  limbajul personajelor etc.);
- sustinerea unei opinii despre modul in care o idee sau tema textului narativ studiat se reflecta in constructia personajului ales.

Nota!
Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru continutul eseului vei primi 16 puncte (cate 4 puncte pentru fiecare cerinta/reper).
Pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor in scris - 3 puncte; abilitati de analiza si de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuatia - 2 puncte; asezarea in pagina, lizibilitatea - 1 punct; incadrarea in limitele de spatiu indicate - 1 punct).

In vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum 600 de cuvinte (doua pagini) si sa dezvolte subiectul propus."


Commnent:
Subiecte relativ accesibile,in comparatie cu ceea ce ne asteptam noi sa fie....Ca sugestie,la partea a treia, elevii puteau scrie despre relaţia dintre Ştefan Gheorghidiu şi Ela, care din punct de vedere caracterologic regresează din fata bună, blândă, caldă, altruistă, în contact cu averea şi gaşca Anişoarei, şi devine snoabă, parvenită, arogantă, necinstită, infidelă. El este condamnat să fie martor acestei decăderi morale. Un alt exemplu de roman psihologic este Enigma Otiliei.
 Fotografie




marți, 25 iunie 2013

Prof.Mirela Broasca:Subiectele la limba si literatura romana la Evaluarea Nationala din 25.06.2013




Limba si literatura romana
Varianta 10


* Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.
* Timpul de lucru efectiv este de 2 ore.

SUBIECTUL I     (42 de puncte)
Citeste, cu atentie, textul:

Fusese scolar bun. Clasele primare le invatase la Domnu Ghervescu, in sat la el. D. Ghervescu l-a vazut asa cuminte si cu dragoste de carte si i s-a facut oaresicum mila. El avea un frate, popa la Bucuresti - i-a scris un ravas lung, in care-i spunea c-a descoperit un talent grozav intr-un baiat de acolo din sat si, cum baiatul e sarac si ar vrea sa invete mai departe, ar fi bine […] sa-l ia pe langa dansul si sa-l dea acolo la gimnaziu. Mai tarziu - cine stie ce va putea iesi din aceasta binefacere…
Frate-sau i-a raspuns si el, printr-o scrisoare lunga, ca-l primeste bucuros […].
Asa ca lucrurile s-au pus iute la cale. Biata Ilinca Vaduva i-a pregatit baiatului in pripa ce-a putut, a mai imprumutat cate o bucatica de panza de prin sat, de i-a facut si ea ce s-a priceput, ca o mama - si pe la parguitul strugurilor s-a despartit, cu lacramile pe obraz, de singura odrasla a casei si singura ei mangaiere.
- Radule, mama, vezi de nu ne uita, sa ne mai scrii de pe acolo…
Si s-a deprins Radu cu toate, pentru ca era baiat bun, supus si rabdator. Cateva zile, la inceput, il cam zapacise orasul acesta mare, in care el venise pentru intaia oara. Podoabele pravaliilor cu geamuri cat usa, zgomotul trasurilor, invalmaseala lumii, casele mari cu cate patru randuri ii atatau curiozitatea lui de copil neobisnuit cu astfel de lucruri, il opreau in loc cateodata, iar feluritele impresii ii navaleau in cap valvartej si-i tarau gandurile si mirarea ca intr-un suvoi naprasnic. […]
Vara, la vacanta cea mare, indata dupa impartirea premiilor, isi strangea lucrusoarele, saruta frumos mana parintelui si mamei preotese, isi lua legatura la subtioara si pleca pe jos acasa, cu inima plina de dor, de bucurie si de nerabdare.
Iar mama Ilinca, in toti anii, la ziua aceea, deretica mai frumos prin casa, gatea toate pentru de-ale mancarii […].
Si cat ii ea de trecuta, de slaba si batuta de necazuri, dar fata ii intinereste cand vede pe Radu viind*; […] se repede in cale-i si intr-un suflet e la poarta tarinei*.

(Alexandru Vlahuta, Din durerile lumii)

*viind - venind
*tarina, s.f. - camp cultivat; ogor, aratura

A. Scrie, pe foaia de examen, raspunsul pentru fiecare dintre cerintele de mai jos:
1. Noteaza cate un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: sarac, mari, bucurie.     6 puncte
2. Explica rolul virgulei in secventa cu inima plina de dor, de bucurie si de nerabdare.     6 puncte
3. Transcrie, din text, doua cuvinte/grupuri de cuvinte care se refera la timpul in care se petrece actiunea.     6 puncte
4. Mentioneaza doua trasaturi ale genului epic prezente in textul dat.     6 puncte
5. Prezinta, in 30-50 de cuvinte (3-5 randuri), semnificatia secventei: Biata Ilinca Vaduva i-a pregatit baiatului in pripa ce-a putut, a mai imprumutat cate o bucatica de panza de prin sat, de i-a facut si ea ce s-a priceput, ca o mama - si pe la parguitul strugurilor s-a despartit, cu lacramile pe obraz, de singura odrasla a casei si singura ei mangaiere.     6 puncte

B. Redacteaza o compunere de 150-250 de cuvinte (15-25 de randuri), in care sa evidentiezi trasaturile unui personaj din fragmentul citat.     12 puncte
In compunerea ta, trebuie:
- sa numesti doua mijloace de caracterizare a personajului ales;
- sa ilustrezi doua trasaturi ale personajului cu exemple adecvate, selectate din fragmentul citat;
- sa ai un continut adecvat cerintei;
- sa respecti limitele de spatiu indicate.

SUBIECTUL al II-lea     (36 de puncte)
Citeste, cu atentie, textul:

Eucitesc.ro anunta un nou concurs fulger! Propunerea pentru aceasta editie a concursului Cum ar fi daca… ? este sa va imaginati ziua de Craciun asa cum se va petrece ea in viitor, in anul 2200. In cartea lui Charles Dickens, Poveste de Craciun, Ebeneezer Scrooge se intalneste cu trei fantome, dintre care una este cea a Craciunului Ce-Va-Sa-Vina. Aceasta il poarta pe Scrooge pe strazile Londrei si il face partas la conversatiile dintre oamenii care l-au cunoscut in trecut pe personajul nostru. Noi suntem curiosi sa aflam cum va arata Craciunul anului 2200, ce colinde se vor canta, ce cadouri vor fi asezate sub bradul holograma, cum vor sarbatori copiii venirea lui Mos Craciun etc. Imagineaza-ti un scenariu de acest fel, cat mai autentic, scrie-l intr-un text de maximum o pagina si trimite-l pe adresa admin@eucitesc.ro, pana pe data de 23 decembrie.
Vom selecta trei texte finaliste care vor fi publicate pe site pentru a putea fi comentate de voi.
Asa cum v-ati obisnuit deja, premiul consta intr-un tichet in valoare de 500 de lei, cu ajutorul caruia iti vei putea cumpara cartile preferate.

(www.eucitesc.ro)

A. Scrie, pe foaia de examen, raspunsul pentru fiecare dintre cerintele de mai jos:
1. Formuleaza cate un enunt in care sa precizezi urmatoarele aspecte din textul dat:
- numele concursului anuntat;
- termenul limita de trimitere a textelor pentru concurs.     4 puncte
2. Precizeaza care este valoarea premiului concursului si pentru ce poate fi folosit acesta.     4 puncte
3. Mentioneaza valoarea morfologica a fiecaruia dintre cuvintele subliniate din secventa: Aceasta il poarta pe Scrooge pe strazile Londrei si il face partas la conversatiile dintre oamenii care l-au cunoscut in trecut pe personajul nostru.     4 puncte
4. Precizeaza functia sintactica a cuvintelor subliniate din secventa: Imagineaza-ti un scenariu de acest fel, cat mai autentic, scrie-l intr-un text de maximum o pagina […].     4 puncte
5. Transcrie fiecare propozitie din fraza urmatoare, precizand felul subordonatei: Vom selecta trei texte finaliste care vor fi publicate pe site pentru a putea fi comentate de voi.     4 puncte
6. Construieste o fraza alcatuita din doua propozitii in care sa existe o propozitie subordonata predicativa, introdusa prin adverbul relativ cum.     4 puncte

B. Redacteaza o compunere de 80-150 de cuvinte (10-15 randuri), in care sa prezinti o intamplare, reala sau imaginara, petrecuta in timpul unui concurs.     12 puncte
In compunerea ta, trebuie:
- sa relatezi o intamplare, respectand succesiunea logica a evenimentelor;
- sa precizezi doua elemente ale contextului spatio-temporal;
- sa ai un continut adecvat cerintei;
- sa respecti limitele de spatiu indicate.

Nota! Respectarea, in lucrare, a ordinii cerintelor nu este obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea intregii lucrari (unitatea compozitiei - 1 p.; coerenta textului - 2 p; registrul de comunicare, stilul si vocabularul adecvate continutului - 2 p; ortografia - 3 p; punctuatia - 2 p; asezarea corecta in pagina, lizibilitatea - 2 p.)"
 

luni, 24 iunie 2013

Prof.Mirela Broasca:Model Evaluare Nationala la limba romana





Fotografie


Anul şcolar 2012 – 2013
Proba scrisă la LIMBA SI LITERATURA ROMÂNĂ
MODEL
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
Timpul de lucru efectiv este de 2 ore.
SUBIECTUL I (42 de puncte)
Citeşte cu atenţie textul următor:

,,Ti-aduc  omătul  liniştit  ce-apasă,
  Cu  fulg  uşurel, ca  o  piatră  grea
  Pe  ţarină,pe  suflet  şi  pe  casă –
  Ţi-l  las  pe  geamuri  preschimbat  în  stea.

  De-acum  câmpia  va  fi  foaia  nouă
  Pe  care  sănii-seamnă  stranii  dungi,
  Şi-n  tine, călătorule-o    plouă
  Cu  zurgălăi, cu  amintiri, cu  doruri  lungi…,,
                                                                        ( Ion   Pillat , Iarnă  )

A. Scrie, pe foaia de teză, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1. Alcătuieşte  un  enunţ  cu  omograful  cuvântului  ţarină  din  textul  dat.                       6 puncte

2. Indică  trei  termeni  din  familia  lexicală  a  cuvântului  casă.                                     6 puncte
3. Selectează  din  prima  strofă   un  vers  în  care  apar  mărci  ale  eului  liric .           6puncte
4. Selectează  din  a  doua strofă  o  metaforă  .                                                     6 puncte
5. Explică  rolul  virgulei  în  versul ,,Şi-n  tine, călătorule-o    plouă ,, .               6 puncte 
                  
B. Redactează  o compunere de 10 – 15   rânduri, în care să evidenţiezi  semnificaţiile  poeziei  citate, având  în  vedere  relaţia  autor - eul  liric – cititor. :                                            12 puncte
-să subliniezi o idee prezentă în text, făcând legătura dintre titlu şi tema poeziei      4 puncte
-să prezinţi mijloacele artistice folosite în exprimarea acesteia;                                 4 puncte
-să ai un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate;                                   2 puncte
-să te încadrezi în limita de spaţiu indicată                                                                2 puncte

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)
Citeste cu atenţie textul următor:

               ,,1.Vacanţe &  călătorii  este  o  revistă  lunară  de  turism  ce  îşi  propune    promoveze  şi    prezinte  publicului  cititor, într-o  grafică  modern  şi  un  conţinut  variat ,  turismul  ca  domeniu  de  importanţă  şi  de  interes  naţional.
               2.Vacanţe  &  călătorii  se  prezintă  sub  forma  unei  reviste  glossy *  cu  o  grafică  de  excepţie.
               3.Încă  de  la  apariţia  ei ,  în  anul   2008, obiectivul  principal  al revistei  îl  constituie descoperirea  şi  permanenta  redescoperire a  României.Valorile  fundamentale  ale  ţării  noastre  sunt  prezentate  în  materiale ( texte  şi  imagini )  accesibile, convingătoare, cărora  li  se  adaugă informaţii  practice, utile…


 (http://www.vacantesicalatorii.ro )
glossy -strălucitor
A.Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1. Formulează câte un enunţ în care să indici următoarele elemente referitoare la textul dat: 6 puncte
− destinatarii  informaţiilor  din  text;
intervalul  de  timp  la  care  apare revista;
− obiectivul  principal  al  revistei.
2. Imaginează-ţi    eşti  agent  publicitar  şi  trebuie    convingi  un  prieten  pe  nume  Vlad    se  aboneze la revista Vacanţe &  călătorii. Prezintă, în  cinci-şase rânduri, argumentele  tale, utilizând  două  informaţii  despre  revistă, prezente  în  textul  dat.                                                       6 puncte
3. Notează litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideri corect:  
Ultima  propoziţie  din  text  este  o  subordonată                                                        6 puncte
a. completivă  indirectă;
b. atributivă;
c. subiectivă     
4. Selectează  din ultimul  enunţ  o  construcţie  incidentă.                                                      6 puncte



B. Realizează, într-o  compunere  de  10 -15  rânduri, rezumatul  unei  opere  cunoscute  de  tine  sau  studiate  la  şcoală  ( schiţă , basm , nuvelă ), în  care  se  prezintă  o  călătorie .
− să prezinţi două caracteristici  specifice  genului  epic ;                                          4 puncte
− să folosesti un limbaj expresiv;                                                                                4 puncte
− să redactezi un conţinut adecvat cerinţei formulate;                                               2 puncte
− să respecţi limita de spaţiu indicată.                                                                       2 puncte



 Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1p; coerenţa textului – 2 p; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 p; ortografia – 3 p; punctuaţia – 2 p; aşezarea corectă în pagină, lizibilitatea – 2 p)























marți, 18 iunie 2013

Prof Mirela Broasca:Model subiecte Evaluare Nationala la lb. romana 2013




EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI a VIII-a
Proba scrisă la LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - Anul şcolar 2012 – 2013
                                                                              
MODEL NR. 15 – ED. NICULESCU

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
Timpul de lucru efectiv este de 2 ore.

SUBIECTUL I 
Citeşte cu atenţie textul următor:



Zori de ziuă se revarsă peste vesela natură,
Prevestind un soare dulce cu lumină şi căldură.
În curând şi el apare pe-orizontul aurit,
Sorbind roua dimineţii de pe câmpul înverzit.

El se-nalţă de trei suliţi pe cereasca mândră scară
Şi cu raze vii sărute june flori de primăvară,
Dediţei şi viorele, brebenei şi toporaşi
Ce răzbat prin crengi uscate şi s-arată drăgălaşi.

Muncitorii pe-a lor prispe dreg uneltele de muncă.
Păsărelele-şi dreg glasul prin huceagul de sub luncă.
În grădini, în câmpi, pe dealuri, prin poiene şi prin vii
Ard movili buruienoase, scoţând fumuri cenuşii.

Caii sburdă prin ceairuri; turma zbeară la păşune;
Mieii sprinteni pe colnice fug grămadă-n răpegiune,
Şi o blândă copiliţă, torcând lâna din fuior,
Paşte bobocei de aur lângă-un limpede izvor.                   



                                                                                                                         (Vasile Alecsandri, Dimineaţa)
                                    
*june = tinere;  *huceag = pădure micp, tânără şi deasă; *ceair = loc de păşune; *colnic = deal, colină.

Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1.Transcrie o imagine vizuală şi una auditivă din text.
2.Identifică două epitete cromatice şi două enumeraţii.
3.Explică semnificaţia versurilor: Dediţei şi viorele, brebenei şi toporaşi/ Ce răzbat prin crengi uscate şi s-arată drăgălaşi.
4.Menţionează două trăsături care să justifice faptul că textul este un pastel.

5.Transcrie, din prima strofă, două cuvinte care conţin diftongi şi un cuvânt care conţine vocale aflate în hiat.
6.Menţionează mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format cuvintele: revarsă, prevestind, înverzit.
7.Extrage, din ultimele două strofe, o pereche de sinonime.
8.Alcătuieşte patru enunţuri în care să demonstrezi polisemia cuvântului „câmp”.
9.Precizează sensul cuvântului „vesela” din text şi alcătuieşte un enunţ în care să aibă sens diferit.
10.Indică valoarea morfologică a cuvintelor, din strofa a treia: lor, dreg, -şi, prin, şi, cenuşii.
11.Precizează funcţia sintactică a cuvintelor, din strofa a patra: zbeară, pe colnice, torcând, de aur, limpede, lâna.
12.Menţionează raportul sintactic între propoziţiile din strofa întâi.
13.Identifică şi numeşte propoziţiile subordonate din strofa a doua şi realizează contragerea lor în parte de propoziţie corespunzătoare.
14.Indică partea de propoziţie (funcţia sintactică) a cuvintelor subliniate în enunţurile următoare şi realizează expansiunea lor în propoziţii subordonate corespunzătoare:
Se aude cântând.
Omul locvace mă agasează uneori.

 Fotografie

Prof.Mirela Broasca:SIMULAREA PROBEI SCRISE LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ BACALAUREAT 2013




Fotografie 

SIMULAREA PROBEI SCRISE LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
BACALAUREAT 2013
  • Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 p din oficiu.
  • Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I     (30 p)
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:
     


În munţi cu creştetele sure, din albă inimă de stâncă
S-a plămădit în taină lacul, şi din prăpastia adâncă
A biruit în drum pământul. Pe veci în matcă nestatornic,
El creşte azi şi creşte mâne, de cer şi de lumină dornic.

Căci are dragoste cu cerul de-a pururi mişcătoarea apă
Şi-n frământarea ei păgână ea coasta jgheaburilor sapă,
Cu pumnii sfarmă-n jur tărâmul şi urlă de amar ce-o doare.
Spre ceriuri braţele-şi întinde să-i vie dragul mire: Soare!
Când razele nepotolite sărută faţa undei clare,
Înfiorată, spuma albă prelung şi pătimaş tresare,
Atâtea curcubeie tremur în valvârtejul ei de picuri,
Când în adânc se prind în horă strălucitoarele nisipuri…
 
Aşa-i iubirea mea, asemeni acestei largi cetăţi de unde,
Adâncul ei se pierde-n taina nemărginirilor profunde,
Cu vifore şi curcubeie, cu valuri lung clocotitoare,
Cu picuri ce se înfioară de chipul unui veşnic soare!

                      (Octavian Goga, Iubirea mea)



1. Precizează sensul din contextual al cuvintelor: amar şi valvârtej. 2 p
2. Prezintă rolul cratimei în structura : „să-i vie”.         2 p
3. Scrie  expresii / locuţiuni care să conţină substantivul inimă . 2p
4. Transcrie din text , o structură lexicală cu valoarea unei personificări.. 4 p
5. Notează două teme/motive literare din poezía citată. 4 p
6. Precizează două funcţii ale comunicării evidenţiate în textul dat.4 p
7. Explică semnificaţia unei figuri de stil  din prima strofă a poeziei date..4 p
8. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date. 4  p
9. Comentează, în 6-10 rânduri,  ultima strofă a poeziei date. 4 p
SUBIECTUL al II-lea (30p)
Scrie un text de tip argumentativ, de 150 - 300 de cuvinte, despre rolul părinţilor în educaţia tinerilor.
În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
- să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 p
- să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării: formularea ipotezei/ a propriei opinii faţă de ideea exprimată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente;    18 p
- să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie).                                                                                                                                              6p
SUBIECTUL al III-lea (30 p)
Scrie un eseu de 2 – 3 pagini, despre relaţiile dintre două personaje ale unui text narativ sau ale unui
text dramatic studiat, aparţinând lui I. L. Caragiale.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele
repere:
- prezentarea a patru elemente ale textului ales, semnificative pentru construcţia personajelor alese
(de exemplu: acţiune, intrigă, conflict, construcţia subiectului, particularităţi ale compoziţiei, modalităţi
de caracterizare, limbajul personajelor etc.);
- evidenţierea situaţiei iniţiale a celor două personaje, din perspectiva tipologiei în care se încadrează,
a statutului lor social, psihologic, moral etc.;
- relevarea trăsăturilor celor două personaje, semnificative pentru ilustrarea relaţiilor, prin raportare la
două scene/ secvenţe ale textului alese;
- exprimarea unei opinii argumentate despre relaţiile dintre cele două personaje, din perspectiva
situaţiei finale/ a deznodământului.
       Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere. Pentru conţinutul eseului vei primi 16 p (câte 4 p pentru fiecare cerinţă/ reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 p (organizarea ideilor în scris - 3 p; utilizarea limbii literare -3p; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 p; ortografia - 2 p; punctuaţia - 2 puncte;aşezare în pagină, lizibilitatea - 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini.