luni, 19 noiembrie 2012

Prof.Mirela Broasca;Text argumentativ despre iubire:''Indragostiti-va de oameni,nu de cuvintele pe care le spun!"-P.Coelho


 

Redacteaza o compunere de tip argumentativ ( 25-30 de randuri),in care sa-ti exprimi opinia despre urmatoarea afirmatie:''Indragostiti-va de oameni,nu de cuvintele pe care le spun!'',de P.Coelho.

    Exista cineva care nu si-a simtit niciodata sufletul atins de magia unor vorbe dulci,rostite in anumite momente de intimitate, de catre cineva drag lor?A putut ramane cineva insensibil in acele momente,cand magia vorbelor placute i-a rasfatat auzul?!
    Prin cei care sustin aceasta idee,potrivit careia e preferabil sa ne indragostim de ceea ce reprezinta oamenii,ci nu de vorbele lor,ma pot adauga si eu,intrucat ,in opinia mea,desi rostul vorbelor pare a fi acela de a transmite anumite sentimente,totusi consider ca ele ,vorbele,merita a fi completate si de fapte.
     In primul rand,sunt de parere ca pe lumea asta ,exista atatia oameni care spun multe,insa fac destul de putine lucruri,oameni pentru care promisiunile raman doar la stadiul de promisiune,nicidecum de infaptuire.Asadar,dupa parerea mea,e bine sa judecam oamenii,sa ne apropiem de ei sau de ce nu, sa ne disociem de ei,strict dupa ceea ce inseamna ei,dupa ceea ce realizeaza,dupa latura personalitatii lor.Deseori,in vietile noastre,ne apropiem de oameni,ajungem chiar sa ne indragostim de ei,crezand in juramintele  pe care ni le fac,considerand ca toate cele afirmate de ei sunt reale,tocmai pentru ca ne place ceea ce ni se spune,ne simtim bine ascultandu-i si simtindu-i in preajma noastra,devenind uneori dependenti de existenta lor,pentru ca noi,cei care sustinem  sentimentele sincere si loialitatea,nu putem lua in considerare ca exista si ipocriti in jurul nostru,care spun si ceea ce nu simt..Uneori,apropiindu-ne de un bun ''orator'',poate fi o alegere inspirata,insa, alteori, putem sfarsi prin a fi dezamagiti,fiindca, dincolo de vorbe,pur si simplu,n-a existat nimic,care sa impresioneze prin profunzime...au ramas doar vorbe si nimic mai mult!
     In al doilea rand,vorbele rostite in anumite momente de furie,de tensiune nervoasa,de suparare,pot darama o relatie pe care au consolidat-o totusi  niste ani buni.Prin urmare,consider ca nu vorbele ar trebui sa fie cele care merita sa detina suprematia intr-o relatie,ci,repet, actiunile intreprinse,potrivit dictonului:''mai putine vorbe si mai multe fapte!''.In opinia mea,merita sa-l tii aproape de tine pe cel care iti este alaturi zilnic,pe cel care,chiar daca acum iti spune ''adio'',fiindca poate chiar tu l-ai dezamagit sau l-ai suparat cu o mica rautate,il gasesti totusi, a doua zi la poarta casei tale,fiind dispus sa dea totul uitarii,s-o ia de la capat,exact pentru ca dragostea este cea care nu depinde de vorbe,ci DOAR de ceea ce ascunde sensibilitatea sufletului.,tocmai pentru ca acela care te iubeste cu adevarat,ramane langa tine,te iarta ,te ajuta,te intelege,in ciuda faptului ca,uneori,poate intreci masura si chiar tu faci ceva gresit ,care il raneste.
     In concluzie,parerea mea este ca o mie de vorbe nu valoreaza niciodata cat o fapta,deci nu merita sa ne indragostim de cel ce ne spune ceea ce  vrem noi sa auzim, de cel care ne ''recita'' vorbe dulci,vorbe care ne ating sufletul,insa spuse cu ipocrizie,pentru a obtine un  avantaj,ci  merita sa ne indragostim de cel care ne reprezinta suportul ,umarul de care avem nevoie, atunci cand simtim nevoia de afectiune,de o imbratisare calda,de un gest plin de iubire,pe care ni le ofera din suflet,fara niciun fel de subtilitate si ...fara vorbe!


  photo 000305p_Xq1_zps246214fe.jpg

miercuri, 14 noiembrie 2012

Mirela Broasca:Test de personalitate tibetan...de pe la colegi...merita facut!

Test de personalitate Tibetan

 

Nu te grăbi cu acest test şi vei fi uimit.

Foarte Interesant.

Dalai Lama sugerează să-l citeşti ca să vezi dacă funcţionează şi la tine.

 

Doar 4 întrebări şi răspunsurile te vor surprinde.


Avertisment  ! !

Fii sincer şi nu trişa uitându-te după răspunsuri.

Mintea este ca o paraşută, merge mai bine atunci când e deschisă.  

Este amuzant dar trebuie să urmăreşti instrucţiunile cu atenţie.

Nu trişa.


 

Pune-ţi o dorinţă

 

Înainte să începi testul !


Un avertisment!

Răspunde la întrebări pe parcurs.

Sunt doar 4 întrebări şi dacă le vezi pe toate până să termini nu vei avea rezultate sincere.

 

Nu te uita în faţă.

Ia un creion şi o foaie de hârtie şi scrie-ţi răspunsurile pe parcurs.


 

Vei avea nevoie de ele la sfârşit. Acesta este un chestionar sincer care îţi va spune adevărul despre tine însăţi.

Dă răspunsuri pentru fiecare obiect în parte.

Primul lucru care îţi vine în minte este de obicei cel mai bun răspuns.

Ţine minte nimeni nu vede asta în afară de tine.

 

¡         Pune următoarele animale în ordinea preferinţelor tale:

      Vacă, tigru, oaie, cal, purcel.

 

(2) Scrie câte un cuvânt care le descrie pe fiecare dintre următoarele:

    Câine, pisică, şoarece, cafea, mare.

 

(3) Gândeşte-te la cineva pe cineva pe care ştii foarte bine şi care de asemenea te ştie, pe care-l poţi lega de următoarele culori

    Nu repeta răspunsul de 2 ori.

    Numeşte o singură persoană pentru fiecare culoare:

    Galben, Oranj, Roşu, Alb, Verde.

 

(4) În cele din urmă scrie numărul tău preferat şi ziua preferată a săptămânii.


GATA?

Fii sigur că răspunsurile tale reflectă ceea ce

 

Vrei cu adevărat.


 

Uită-te la interpretările de mai jos:

 

Dar înainte de a continua,

 

REPETĂ-ţi dorinţa .


RĂSPUNSURI:

(1)

Aceasta defineşte priorităţile tale în viaţă.

     Vaca simbolizează CARIERA.


Tigrul simbolizează MÂNDRIA.


Oaia simbolizează IUBIREA.


Calul simbolizează FAMILIA.


Porcul simbolizează BANII.

(2)

Descrierea câinelui implică propria ta personalitate.

Descrierea pisicii implică personalitatea partenerului..

Descrierea soarecelui relevă personalitatea duşmanilor tăi.

Descrierea cafelei este modul în care vezi tu sexul .

Descrierea mării implică propria ta viaţă.

(3)

Galben: O persoană pe care nu o vei uita niciodată.

Oranj: O persoană considerată prieten adevărat.

Roşu: Cineva pe care iubeşti cu adevărat.

Alb: Sufletul tău geamăn.

Verde: O persoană de care-ţi vei aminti tot restul vieţii tale.

(4)

Trebuie să trimiţi acest mesaj la atâtea persoane cât este numărul tău preferat şi dorinţa ţi se va împlini în ziua preferată. Asta a spus  Dalai Lama despre  Millennium – fă-ţi timp câteva secunde ca să cercetezi, citeşti şi să reflectezi.

 

Nu arunca acest mesaj, mantra va veni din mâinile tale în următoarele 96 de ore. Vei avea o surpriză plăcută.

 

Este adevărat chiar dacă nu eşti superstiţios te rog fă asta. Este fascinant.

 TRIMITE ACEST E-MAIL LA CEL PUŢIN 5 PERSOANE ŞI VIAŢA TA SE VA ÎMBUNĂTĂŢI.

 

0-4 persoane: Viaţa ţi se va îmbunătăţi uşor.

5-9 persoane: Viaţa ţi se va îmbunătăţi spre plăcerea ta.

9-14 persoane: Vei avea cel puţin 5 surprize în următoarele 3 săptămâni.

15 sau mai multe persoane: Viaţa ţi se va îmbunătăţi drastic şi tot ce-ţi doreşti ţi se va îndeplini.



Prof.Mirela Broasca:Redacteaza o compunere,in care sa-ti exprimi opinia despre semnificatia titlului poeziei 'Iarna'',de N. Labis

Fotografie
Iarna,
de Nicolae Labis




''Totu-i alb în jur cât vezi
Noi podoabe pomii-ncarcă
Şi vibrează sub zăpezi
Satele-adormite parcă.
Doamna Iarna-n goană trece
În caleşti de vijelii –
Se turtesc de gemul rece
Nasuri cârne şi hazlii.
Prin odăi miroase-a pâine,
A fum cald şi amărui
Zgreapţănă la uşă-un câine
Să-şi primească partea lui…
Tata iese să mai pună
Apă şi nutreţ la vacă;
Vine nins c-un fel de brumă
Şi-n mustăţi cu promoroacă.
Iar bunicul desfăşoară
Basme pline de urgie,
Basme care te-nfioară
Despre vremuri de-odinioară,
Vremi ce-n veci n-au să mai fie.''



Se cere sa-ti exprimi opinia in legatura cu semnificatia titlului poeziei de mai sus,intr-o compunere de 25-30 de randuri,respectand caracteristicile acestui tip de compunere;


        
     In opinia mea, poezia lui Nicolae Labis se intituleaza ''Iarna'', intrucat in aceasta opera se prezinta natura in deplina ei splendoare, in anotimpul alb, fapt sugerat inca din incipit: '' Totu-i alb in jur cat vezi''/''noi podoabe pomii-ncarca'', fata de care autorul isi exprima in mod direct sentimentele de incantare, prin intermediul confesiunii lirice.
        In primul rand, titlul poeziei se alcatuieste dintr-un substantiv comun simplu, care, ca element paratextual, se afla in deplina concordanta cu tema poeziei, motiv pentru care, inca din incipit, poetul foloseste imaginea pomilor incarcati de podoabele zapezii, precum si a satelor adormite sub plapuma alba de nea, ce te imbie la refugiu in odaitele calduroase, care ''miros a paine coapta-n vatra si-a fum cald si amarui''. Marturisirea directa aduce in atentia cititorului starea de incantare, ce se combina cu starea de regret, intrucat scurgerea nemiloasa a timpului, genereaza in sufletul eului liric sentimente de nostalgie.
      In al doilea rand, conexiunea dintre titlu si textul liric este foarte bine definita, vizibil fiind faptul ca  autorul utilizeaza cu preponderenta personificarile: ''Doamna Iarna-n goana trece'',''pomii-ncarca'', ''(satele) vibreaza sub zapezi'' ,epitetul personificator ''adormite'', asociat substantivului ''satele'', imbinate armonios cu metafora ''calesti de vijelii'', tocmai pentru a sugera vizual feeria tabloului ''alb''descris, insistand asupra atotputerniciei gerului,  atmosfera specifica anotimpului evidentiat in titlu, iarna, care pare ca ingheata de la nasurile ''carne si hazlii'' ale copiilor, pana la mustatile pline de promoroaca ale tatalui: ''Vine nins c-un fel de brumă/ Şi-n mustăţi cu promoroacă''. Tocmai de aceea basmele bunicului sunt infioratoare, pentru ca ele se afla in concordanta cu atmosfera terifianta pe care-o genereaza ''doamna iarna'', ce soseste ''in calesti de vijelii'', iar copiii, alaturi de bunic, depanand povestile tipice copilariei la gura focului, redau perfect imaginea unei familii fericite, asezate la adapost din calea ''doamnei'' vijelioase.
          In al treilea rand, titlul poeziei  se afla in stransa legatura cu sentimentele de nostalgie ale eului liric, generate de trecerea ireversibila ''a vremilor de odinoara '', care '' in veci n-o sa mai fie'', sentimente relevate prin intermediul repetitiilor ''vremuri...vremi '',basme...basme'' din discursul liric, tocmai pentru ca iarna este anotimpul ce sfarseste un ciclu anual, deci provoaca  sentimente de melancolie.
            In concluzie, titlul poeziei este deosebit de sugestiv,  constituind o sinteza a continutului de idei si sentimente ale poeziei, iar sentimentele eului liric, acelea de incantare, dar si de nostalgie, devin si ale cititorului. 

 ....................................................................................................................................................................



Explicarea semnificaţiei titlului
( apud ''Livre'')

Titlu = cuvânt, sintagmă sau enunţ care denumeşte un text şi rezumă sugestiv conţinutul acestuia

Interpretarea unui titlu presupune respectarea unor etape:
  1. Stabilirea structurii acestuia
  2. Identificarea ideii transmise
  3. Stabilirea unei legături cu textul literar răspunzând la următoarele întrebări:
a)      Care sunt cuvintele/sintagmele care explică titlul?
b)      La ce aspecte se referă sintagmele selectate?
c)      Cărui gen literar aparţine textul?
  1. Identificarea trăsăturilor specifice genului literar care ajută la explicarea titlului
§         Pentru genul epic: particularităţi epice (apartenenţa la specie, narator, moduri de expunere, momente ale subiectului), personajul literar(portret, modalităţi de caracterizare), expresivitatea textului (figuri de stil, procedee şi imagini artistice)
§         Pentru genul liric: particularităţi lirice (apartenenţa la specie-pastel, doină, imn, idilă-, specificul lirismului (subiectiv, obiectiv), mărci ale lirismului), mesajul textului (tema poeziei, motive literare, simboluri), expresivitatea şi muzicalitatea textului(figuri de stil, procedee artistice, imagini artistice, elemente de muzicalitate).

MODEL
            Scrie o compunere, de 15-20 de rânduri, în care să explici semnificaţia titlului poeziei Cuvânt de Tudor Arghezi.

            (1)Titlul este constituit dintr-un substantiv comun relativ banal, făcând deci parte din vocabularul fundamental al limbii române.
            (2)Totuşi, datorită poziţionării poeziei în deschiderea unui volum – Cărticică de seară -, el capătă o semnificaţie nouă, aceea de „cuvânt înainte” sau „prefaţă”.
            (3)(a)Referindu-ne acum la legătura dintre titlu şi poezie, putem spune că, la nivel semantic, există o corespondenţă: în text se regăsesc cuvinte conexate cu titlul prin apartenenţa la câmpul lexico-semantic al substantivului „cuvânt”: cititor, carte, cărticică, slove etc.
            (b)„Cuvântul” pe care ni-l adresează poetul, direct de data aceasta, ne mărturiseşte intenţia lui de a ne oferi în dar o cărticică pe care să o putem păstra cu uşurinţă în buzunar, o carte frumoasă, inspirată din lumea miniaturală, care să ne farmece.
            (c)În acest text liric de o surprinzătoare sinceritate, poetul ne mărturiseşte că ar fi vrut să prindă măcar câteva crâmpeie de frumuseţe, să surprindă „nimicul nepipăit”, dar nu a reuşit, aşa cum o spune în ultimul vers: „Am răscolit pulberi de fum”.
            (4)Poezia „Cuvânt” rămâne o creaţie fermecătoare, dezvăluind cititorului, într-un mod metaforic, întreaga sforţare creatoare a unui mare poet român modern.

           

Prof.Mirela Broasca:Cum comentam un titlu? Dar un citat?

Comentarea unui titlu se realizeaza in minim patru randuri si va avea in vedere cateva aspecte:
~structura (din ce este alcatuit):un singur cuvant (ce este ca parte de vorbire? substantiv,adverb adjectiv etc.) sau un grup de cuvinte(structura nominala-predomina substantive,adjective; structura verbala-cand are un verb in componenta);
~la ce aspect din realitate se refera (ce anume surprinde titlul) si care este legatura cu tema operei?
~ ce figuri de stil si ce imagini artistice apar?(doar daca exista);
~ce sentimente isi exprima autorul prin acel titlu?
Ideea=un enunt ce sintetizeaza (rezuma) intelesul textului;
Mesajul=ceea ce deducem ca dorit autorul sa transmita,invatatura,morala sau concluzia textului.

Cum comentam un citat?
Comentarea unui citat /a unui vers se realizeaza in minim patru randuri si va urmari:
~la ce aspect din realitate se refera?(ce anume surprinde citatul/versul);
~ce figuri de stil si imagini artistice apar?
~ ce sentimente isi exprima eul liric /emitatorul in acel vers/citat?

vineri, 9 noiembrie 2012

Prof.Mirela Broasca:Cum se stabileste ritmul unei poezii(piciorul metric)

Intrucat am observat ca multi dintre elevii de gimnaziu,dar si de liceu,intampina dificultati in stabilirea ritmului unei poezii,am considerat ca merita sa introduc pe al meu blog si un material util ,fireste cu explicatiile de rigoare,tocmai pentru a facilita intelegerea acestei notiuni de prozodie...Sper sa va fie util!

Picior metric

 Ritmul

    Ritmul este succesiunea regulată a silabelor accentuate şi neaccentuate dintr-un vers.

    Silabele accentuate şi cele neaccentuate se grupează în picioare metrice, cele mai cunoscute fiind cele bisilabice şi cele trisilabice.

      Picior metric Bisilabic

    Troheu _l_  __  

   

 Iamb   __  _l_

 

                         Trisilabic

    Dactil       _l_  __  __

 

    Amfibrah       __  _l_  __

  

 Anapest   __  __  _l_ 

      Bisilabic

Troheu: _/_   __  1,3,5,7,9,11... etc

Iamb:   __   _/_   2, 4, 6, 8, 10, 12…

              

                 Trisilabic

Dactil:     _/_   __   __    1, 4, 7, 10, 13…

Amfibrah:  __   _/_   __  2, 5, 8, 11…

Anapest:    __   __   _/_  3, 6, 9, 12…

  Trisilabic

    Cretic:    _ /_   __   _/_         1, 3, 4, 6, 7, 9,10…

          Cuaternar:

   Pion I:   _l_   __   __   __    1, 5, 9, 13…

   Pion II:  __   _l_   __   __   2, 6, 10, 14…

   Pion III: __   __   _l_   __   3, 7, 11, 15…

   Pion IV: __   __   __   _l_    4, 8, 12, 16…

   Coriamb _|_ __ __ _|_   1,4,5,8,9...   

          Cvinar:

Mesomacru: __ __ __ __ _l_ __  5,11,17…

Hipermesomacru: __ __ __ __ _l_ __ __ 5,12,19...

                                                               Picior metric

 Schema analizei:

   1. Analizează cel puţin o strofă din poezie.

 

  2. Împarte cuvintele fiecărui vers în silabe, marcându-le pe cele accentuate şi neaccentuate.

  

  3. Numerotează silabele fiecărui vers, pornind de fiecare dată de la cifra 1.

 

  4. Extrage într-o coloana cifrele ce indică silabele accentuate.

 

  5. Observă spre configuraţia cărui picior metric tinde această schemă de accente, chiar şi trunchiate fiind.

Atenţie!!!  Nu poartă accent cuvintele auxiliare monosilabice  (Ex.: pe,şi,iar,când,în,...).

Doina

 Doină,doină,cântec dulce!                    Frunza-n codru când învie,

 Când te-aud nu m-aş mai duce.           Doina cânt de voinicie.

 Doină,doină,viers cu foc!                     Cade frunza gios în vale,

 Când răsuni eu stau pe loc.                  Eu cânt doina cea de jale.

 Bate vânt de primăvară,                      Doina zic,doina suspin,

 Eu cânt doina pe afară,                        Tot cu doina mă mai ţin.

 De mă-ngân cu florile                          Doina cânt,doina şoptesc,

 Şi privighitorile.                                  Tot cu doina vieţuiesc.

 Vine iarna viscoloasă,

 Eu cânt doina-nchis în casă,

 De-mi mai mângâi zilele,

 Zilele şi nopţile.

 

Picior metric

 Schema analizei:

   1. Analizează cel puţin o strofă din poezie.

     „Doină,doină, cântec dulce!

      Când te-aud nu m-aş mai duce.

      Doină,doină, vers cu foc!

      Când răsuni eu stau pe loc.”

                                               (Folclor)

2. Împarte cuvintele fiecărui vers în silabe, marcându-le pe cele accentuate şi neaccentuate.

3. Numerotează silabele fiecărui vers, pornind de fiecare dată de la cifra 1.

         

    _l_   __  _l_   __  _l_     __   _l_   __

   Doi - nă, doi - nă, cân - tec  dul – ce!

     

     __    __    _l_  _l_  __     __   _l_  __

  Când te-a - ud  nu  m-aş  mai  du - ce.

     

   _l_   __  _l_   __   _l_   __  _l_

  Doi - nă, doi - nă, vers  cu  foc!

     

    __     __    _l_   _l_  _l_   __  _l_

  Când  ră - suni  eu  stau  pe  loc.

4. Extrage într-o coloana cifrele ce indică silabele accentuate.

     1     2     3     4     5      6       7     8

  _l_   __  _l_   __  _l_     __   _l_   __

 Doi - nă, doi - nă, cân - tec dul – ce!

     1      2       3     4     5      6       7    8

    __    __    _l_  _l_  __     __   _l_  __

 Când  te-a - ud  nu  m-aş  mai  du - ce.

   1      2     3     4      5     6     7

 _l_   __  _l_   __   _l_   __  _l_

 Doi - nă, doi - nă, vers  cu  foc!

     1      2       3     4      5     6     7

   __    __    _l_   _l_  _l_   __  _l_

 Când  ră - suni  eu  stau  pe  loc.

5. Observă spre configuraţia cărui picior metric tinde această schemă de accente, chiar şi trunchiate fiind. (Compară cifrele din coloniţă din stânga cu cifrele din dreapta paginii.)

 

1, 3, 5, 7.

 

3, 4, 7.

 

1, 3, 5, 7.

 

3, 4, 5, 7.

                                                                                                        Bisilabic

                                                     Troheu:   _l_  __  : 1,3,5,7,9,11...

                                                     Iamb:      __  _l_2,4,6,8,10,12…

 

  

                     Trisilabic

Dactil:     _l_  __  __ 1,4,7,10,13…

Amfibrah:    __  _l_  __  2,5,8,11…

Anapest:    __  __  _l_  3,6,9,12…

Cretic:   _l_  __  _l_   1,3,4,6,7,9...

 

 

 

Basarabia pe cruce

 

Se urcă Basarabia pe cruce
     Şi cuie pentru ea se pregătesc,
Şi primăvara jertfe noi aduce,
           Şi plânge iarăşi neamul românesc.

        Noi n-avem nici un drept la fericire,
 Mereu în casă moare cineva
 Şi n-are ţara dreptul să respire
        Şi nici pe-acela, simplu, de-a visa.

            De-acolo unde s-a sfârşit pământul,
            Vin triburi să ne ia pământ şi fraţi...
      Şi-n faţa lor abia  rostim cuvântul,
     Şi, prin tăcere, suntem vinovaţi.

  Ce cale poate ţara să apuce?

 În tragica, neconvertita zi

Se urcă Basarabia pe cruce
  Şi nu ştim învierea când va fi.
                                                                       Adrian Păunescu

 

Observă spre configuraţia cărui picior metric tinde această schemă de accente, chiar şi trunchiate fiind. (Compară cifrele din coloniţă din stânga cu cifrele din dreapta paginii.)

 

2, 6, 10.

 

2, 4, 6, 10.

 

2, 6, 8, 10.

 

2, 4, 6, 10.

                      Bisilabic

Troheu:   _l_  __  1,3,5,7,9,11...

Iamb:      __  _l_  2,4,6,8,10,12…

 

  

                     Trisilabic

Dactil:     _l_  __  __ 1,4,7,10,13…

Amfibrah:    __  _l_  __  2,5,8,11…

Anapest:    __  __  _l_  3,6,9,12…

Cretic:   _l_  __  _l_   1,3,4,6,7,9...

 

 

         Troheu ( _l_  __ )

     

     Picior metric bisilabic, ce exprimă stări sufleteşti, optimiste, sentimente de fericire, bucurie nedefinită, graţie uşoară, beatitudine. Metru descendent, troheul e lipsit de gravitate, creând impresia de îndoială, nehotărâre, ezitare, renunţare, condescendenţă.

      Ex. :  „Concertul în luncă” de  V.Alecsandri


Iamb ( __  _l_ )

      Picior metric bisilabic. Poate sugera o atmosferă apăsătoare, de tristeţe. Ascendent fiind, corespunde exprimării unei idei grave, solemne, a unor stări de suflet pesimiste, melancolice, decepţioniste.

      Caracteristic vorbirii obişnuite, dialogului.

              Ex.:    Plumb” de  G. Bacovia

 

     Dactil ( _l_  __  __ )

     Picior ritmic trisilabic descendent. Obişnuit  în poemele eroice. Fac versul mai vioi, precipitat, dinamic. Datorită structurii sale, poate sugera mişcarea rapidă, iuţeala, fuga, curgerea năvalnică, impetuoasă, greu strunită a ideii sau sentimentului.

 

Amfibrah( __  _l_  __ )

    Picior ritmic trisilabic. Se potriveşte poemelor cu conţinut narativ, legendelor, de evocare sau visare.

    Poate sugera nostalgia, melancolia, plutirea legănat-molcomă sau agitată în spaţiu şi timp, curgerea lină, vălurită.

 

    Anapest (__  __  _l_)

     Picior ritmic trisilabic ascendent. Realizează în general efectele sugestive ale iambului într-o manifestare puţin mai precipitată.