Mijloace de îmbogăţire a vocabularului
Interne –
derivarea , compunerea , conversiunea
Externe –
cuvinte provenite din alte limbi (împrumuturile)
DERIVAREA
Este mijlocul intern de îmbogăţire a
vocabularului prin care se formează cuvinte noi cu ajutorul afixelor (sufixelor
şi prefixelor ).
Sufixele sunt sunetele sau
grupurile de sunete adăugate după rădăcina cuvântului .
Clasificare :
-
sufixele
lexicale , când formează cuvinte noi :
grădinar, muncitor
-
sufixele gramaticale
, când creează forme gramaticale (sufixe de mod şi timp ) : citit , scris
-
sufixele
lexico-gramaticale , când exprimă un sens nou şi o categorie gramaticală
(sufixe moţionale) : gâscă – gâscan, ratoi, taranca, florareasa
Sufixele denumesc:
-
agentul ( -tor , -
ar , -ist , -aş ) : agricultor , fierar , gronist , luntraş
-
însuşirea ( -iu ,
-os , -cios , -bil , -at , -al ) : auriu , fricos , mîncăcios , purtabil , sprîncenat , vamal
-
colectivitatea ( -et
, -araie , -işte , -ime , -is) : brădet , apăraie , porumbişte , studenţime ,
zmeuriş
-
instrumentul ( -ar ,
-nită , -tor ) : alfabetar , pipernită , ştergător
-
noţiuni abstracte (
-inţă , -ie , -ime , -eală , -ura , -anţă ) : cerinţă , domnie , grăsime ,
răceală , scursura , siguranţă
-
modalităţi ( -este ,
-iş , -âş) : româneşte , pietriş , ţărâş
-
locul şi originea (
-ărie , -ie , -ean ) : benzărie , fierărie , bucureştean
-
obiecte sau însuşiri
mici – sufixe diminutivale (-ulet , -uc , -ior , -ică , -ice etc.) : binişor , căscioară
, cerceluş , coşuleţ , lănţuc , pantofior , singurică , vanticel
-
obiecte sau însuşiri
mari – sufixe augmentative ( -andru , -an , -oaie , -oi ) : băieţandru , grăsan , căsoaie ,
pietroi
Prefixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate înaintea rădăcinii cuvântului pentru a forma cuvinte noi . Prefixele modifică sensul cuvântului de bază , fiind :
-
negative ( re-, in- ) : nesansa , inegalitate .
-
privative ( des- , de- ) : a descreti , deşira .
-
iterative ( re- , răs - ) : a reaminti , rasucit .
Prefixele pot forma :
-
substantive ( neregulă ) .
-
adjective ( nefiresc ) .
-
adverbe ( negreşit ) .
Prefixele pot fi :
-
vechi ( ne , în , des , răs ) .
-
noi ( arhi , anti , pre , inter ) .
Derivatele parasintetice sunt cuvintele care
conţin şi sufixe şi prefixe . ( înnodat , inchipui, inflori etc.)
Seriile derative apar atunci când baza unui
cuvânt derivat este un alt cuvânt derivat: bute-butoi-butoias, Olt-oltean-olteanca; cetate-cetatean-cetatenesc etc.
Compunerea
Compunerea este
mijlocul intern de îmbogăţire al vocabularului prin care se formează cuvinte
noi sau termeni diferiţi .
Termenii din care se
formează un cuvânt compus îşi pierd de cele mai multe ori sensul pe care îl au
când există independent .
Cuvintele compuse pot fi :
-
substantive ( floarea-soarelui , ochiul-boului ) .
-
verbe : a binevoi , a teleghida, a (se) autoapara
-
adjective : cumsecade .
-
pronume : fiecare .
-
numerale : douăzeci
-
adverbe : după-amiază .
-
prepoziţii : pâna la .
-
conjuncţii : ca să .
-
interjecţii : bing-bang
Există elemente de compunere cu înţeles de sine
stătător (sufixoide- false sufixe ) :
- cid ( ucigător ) .
-
craţie ( conducător ) .
-
fil ( iubitor )
-
fob ( care urăşte ) .
-
fug ( care îndepărtează ) .
-
log ( specialist ) .
Prefixoide :
-
aero ( aer ) .
-
bio ( viaţă ) .
-
filo ( iubitor ) .
-
hidro ( referitor la apă ) .
-
macro ( mare ) .
-
micro ( mic ) .
-
orto ( corect ) .
-
poli ( mai mulţi ) .
-
pseudo( fals ) .
-
tele ( la distanţă ) .
Procedee de compunere :
A.
JUXTAPUNERE , ALĂTURARE : câine- lup, inginer-sef, bloc-turn etc.
a. Compunerea prin
contopire : bunăvoinţă,untdelemn,cuminte,binefăcător,unsprezece, orişicine,niciodată,
deasupra, binevoi,dedesubt etc.
b. Compunerea prin
alăturare: bun-simţ, prim-ministru, Valea Călugărească, nou-născut, o mie trei
sute, după-amiază, de către etc.
B.
SUBORDONARE : floarea-soarelui, ciubotica-cucului, papucul-doamnei, gura-leului etc.
Prin compunere prin subordonare se înţelege:
1. Subordonarea atributivă:
a) substantiv + adjectiv; botgros, coate-goale,
vorbă-lungă, acid clorhidric, Almaşul-Mare ş.a.
b) adjectiv + substantiv (în unele
formaţii mai vechi): bună-credinţă, bună-cuviinţă, bunăvoinţă, rea-credinţă,
rea-voinţă etc.;
c) substantiv + substantiv în genitiv: Calea
Laptelui, ciuboţica cucului, gura-leului, floarea-soarelui, ochiul-boului, Gura
Ocniţei, Neagra Şarului […], Delta Dunării ş.a.;
d) substantiv + substantiv cu prepoziţie: apă de plumb, bou de
baltă, floare-de-colţ, Roşiori de Vede,
Baia de Aramă etc.;
2. Subordonare completivă (rezultatul unor
izolări): fluieră-vânt, încurcă-lume, pierde-vară, zgârie-brânză,
ducă-se pe pustii;
3. Subordonare faţă de un adjectiv, având ca
rezultat un alt adjectiv:
a) adjectiv nume de culoare combinat cu
determinanţii deschis, închis: roşu închis/deschis;
b)două adjective nume de culoare: galben-portocaliu,
galben-verzui;
c) adjectiv verbal precedat de un
circumstanţial: bine-credincios, bine-venit, clar-văzător;
4. Subordonarea eterogenă prin care se
formează numeralele:
a) subordonarea circumstanţială de la 11 la 19: doisprezece (doi „peste" zece);
b)subordonarea atributivă de la 20 la 90, unde numerele ca
2, 3, 4 sunt atributele
lui zece (22, 23, 24
etc.).
C.
ABREVIERE :
-
iniţiale : CEC , BC, PSD, PUNR, BEC, CFR etc.
-
iniţiale şi fragmente de cuvinte : Tarom .
-
fragmente de cuvinte : Asirom, Plafar
-
fragmente de cuvinte si cuvinte : Romarta .
Conversiunea
(Schimbarea valorii gramaticale)
Este mijlocul intern de
îmbogăţire al vocabularului prin care se formează cuvinte noi de la o parte de
vorbire la alta :
a) Substantive din :
-
adjective : Frumosul traversează stradă .
-
verbe la participii : Răniţii au fost transportaţi la spital .
-
verbe la supin : Mersul pe jos este sănătos .
-
verbe la gerunziu : Suferindul era trist .
-
adverbe : Aproapele lui s-a accidentat .
-
pronume : Nu îmi pierd vremea cu nimicuri .
-
interjecţie : N-a auzit oful .
b) Adjective din :
- substantive: Zoe, fii barbata!
- verbe la participiu : Cerul înnorat nu-mi place .
- verbe la participiu : Cerul înnorat nu-mi place .
-
verbe la gerunziu : Mâinile tremurânde ale fetiţei arătau emoţia .
-
pronume : Acest băiat învaţă bine .
-
adverbe : Mi-am luat haine gata .
c) Adverbe din :
-
adjective : Vorbeşte frumos .
-
verbe la participiu : Vorbeşte îngânat .
-
substantive : Pleacă dimineata .
d) Prepoziţii din :
-
adverbe : Deasupra crengii s-a aşezat o pasăre .
-
substantive : Picta frumos graţie talentului .
-
verbe la participiu : A câştigat mulţumită muncii .
Familia lexicală reprezintă cuvinte obţinute prin derivare , compunere sau schimbarea
valorii gramaticale de la un cuvânt de bază .
Ex: floare: (a) inflori, inflorit, inflorire, infloritor, florar, floricica, florarie, florareasa, floarea-soarelui, floare-de-colt etc.
Împrumuturile . Neologismele
Împrumuturile sunt mijloace externe de îmbogăţire al
vocabularului şi sunt introduse în limba română din alte limbi .
Împrumuturile apar ca rezultat al
contactului dintre două limbi fiind favorizate de mai multi factori :
-
vecinătatea
geografică
-
amestecul şi
convieţuirea unor populaţii .
-
raporturile
culturale , economice şi politice .
Împrumuturile pot fi :
I vechi : Provenite din :
1) limba slavă ( izvor , plug , cocoş , voinic , babă ,
boier , ieftin ) .
2) limba maghiară ( hotar , vameş , viclean , oraş , gazdă ,
gând ) .
3) limba turcă ( baclava , iaurt , zarzavaturi , chirie ,
halva ) .
4) limba greacă ( duşman , frică , tacticos , proaspăt ) .
II
noi : Vin din :
1) franceză ( elev , cafe-bar , bleu ,
bleumarin , a soluţiona ) .
2) engleză ( stand-by , talk-show ,
hobby , voler ) .
3) germană ( crenvurşti , foen ,
iceberg , manager ) .
4) italiană ( pian , spaghete ) .
5) latină ( graţie , colocviu , insulă
) .
Neologismele
sunt cuvintele noi împrumutate din alte limbi sau create în interiorul limbii sau prin derivare sau compunere . Ex :
liceu , tractor , seism , metrou , dolar , inginer , secol , oxigen , şampon , parizer
, whisky , fotbal , box .
