Prof. Mirela Broasca: Sintaxa frazei ( explicatii, exemple)

PROPOZIŢIA SUBORDONATĂ SUBIECTIVĂ (SB)

DEFINIŢIE:

             - este subordonata care îndeplineşte în frază funcţia sintactică de subiect al propoziţiei regente:

E uşor a scrie versuri. (subiect)

E uşor  ¹/(să) scrii versuri. ²/ (subiectivă)

ÎNTREBĂRI:

-         cine?

-         ce?

TERMENI REGENŢI:

-         verb personal: Vine ¹/ (cine) poate.²/

-     verb impersonal: este, trebuie.

                        Trebuia ¹/ (să) meargă.²/

-         verb personal devenit impersonal: a rămâne, a ajunge, a păsa, a plăcea, a veni etc.                            

                                    Ajunge ¹/ (cât) ai alergat. ²/

                                    Rămâne ¹/ (cine) vrea.²/

-         expresie verbală impersonală: e bine, e rău, e uşor, e greu, e lesne, e dificil, e posibil, e drept, e recomandabil, e cu putinţă, e de prisos, este de dorit, e de crezut, e culmea, e păcat, e un adevăr, e un noroc,  una e, alta e, e un fapt etc.

                                    E bine ¹/ (că) s-a întâmplat aşa. ² /

-         verbe reflexive şi impersonale: se cuvine, se cade, se întâmplă, se zice, se aude, se spune, se pare, se poate, se vede etc.

Se zice ¹/ (că) plouă. ²/

Se cuvine ¹/ (să) fim civilizaţi. ²/

-         verb impersonal cu pronume în dativ: a-i fi dat, a-i fi sortit, a-i fi hotărât, a-i fi scris, a-i părea, a-i rămâne, a-i da prin gând, a-i trece prin minte, a-i plăcea, a-i veni etc.         

I-a fost dat ¹/ (să) ajungă acolo.²/

                                    Mi-a convenit ¹/ (ce) s-a propus la şedinţă.²/

-         adverb sau locuţiune adverbială predicativă: desigur, fireşte, probabil, poate, negreşit,     

      pesemne, cu siguranţă, cu certitudine, fără îndoială, de bună seamă etc.

                                    Desigur ¹/ (că) vor veni şi ei. ²/

ELEMENTE DE RELAŢIE:

a.       pronume relative: cine, care ce, cât, cel ce - (Cine) se scoală de dimineaţă ¹/ departe ajunge. ²/

b.      adjective pronominale relative: Este susţinut  ¹/(care) elev învaţă. ²/

c.       pronume nehotărâte: oricare, oricine, orice, oricât: (Oricine) munceşte ¹/ are de toate. ²/

d.      adjective pronominale nehotărâte: (Orice) om munceşte ¹/ are de toate. ²/

e.       adverbe relative: unde, cât, cum, când, încotro:  Nu se ştie ¹/ (când) a plecat. ²/

f.        conjuncţii subordonatoare: că, să, ca să, dacă, de:  E bine ¹/ (că) a venit. ²/

        Nu se ştie ¹/ (dacă) vine. ²/

g.       locuţiuni subordonatoare conjuncţionale: cum că, cum de, decât să:

        E de mirare ¹/ (cum de) a rezistat. ²/

ELEMENTE CORELATIVE:  nu are elemente corelative, nici elemente de relaţie specifice.

TOPICĂ: - antepusă (când răspunde la întrebarea cine?): (Cine)- i harnic ¹/are totul. ²/

    - postpusă (când răspunde la întrebarea ce?):  E rău ¹/ (ce) face. ²/

PUNCTUAŢIE: de obicei nu de desparte de regentă prin virgulă indiferent de locul pe care îl ocupă. Când stă înaintea regentei şi este reluată prin pronume demonstrativ, se desparte întotdeauna prin virgulă :  (Cine) aleargă mai repede, ¹/ acela e câştigător. ²/

PROPOZIŢIA SUBORDONATĂ PREDICATIVĂ (PR)

DEFINIŢIE:

             - este subordonata care îndeplineşte în frază funcţia sintactică de nume predicativ al propoziţiei regente:

Plăcerea lui este de a citi. (nume predicativ)

Plăcerea lui este ¹/ (să) citească.²/ (predicativă)

ÎNTREBĂRI:

-         ce?

-         cine?

-         cum?   (adresate verbului copulativ din regentă)

TERMENI REGENŢI:

- verb copulativ care constituie predicatul nominal incomplet al regentei: a fi, a deveni, a ieşi, a se face, a ajunge, a părea, a însemna, a rămâne, a se naşte etc.

                             Hotărârea lor este ¹/ (că) vor veni. ²/

                             El a devenit ¹/ (ce) şi-a dorit. ²/

                             Asta înseamnă ¹/ (că) n-a fost atent. ²/

                             Mihai a rămas ¹/ (cum) îl ştiai. ²/

                             El părea ¹/ (că) este obosit. ²/

ELEMENTE DE RELAŢIE:

a.  pronume relative: cine, care ce, cât, cel ce – Întrebarea este¹/ (ce) vor face. ²/

b.  adjective pronominale relative:  Problema este  ¹/(care) propunere o susţinem. ²/

c.     pronume nehotărâte: oricare, oricine, orice, oricât:

           Banul este ¹/ (al oricui) îl munceşte. ²/

d. adjective pronominale nehotărâte: Premiul este ¹/ (pentru orice) om câştigă. ²/

e. adverbe relative: unde, cât, cum, când, încotro:

           Nedumerirea noastră este ¹/ (când) va veni. ²/

f.  adverbe nehotărâte: oricum, oricât: El este¹/ (oricum) vrea. ²/

g.     conjuncţii subordonatoare: că, să, ca … să, dacă, de:

           Propunerea mea este ¹/ (să) plecăm ²/

           Întrebarea este ¹/ (dacă) va reuşi. ²/

h.  locuţiuni subordonatoare conjuncţionale:   după cum, ca şi cum, ca şi când, de parcă:             Totul era¹/ (după cum) planificaseră. ²/

           Este ¹/  (de parcă) n-ar fi. ²/

ELEMENTE CORELATIVE:  nu are elemente corelative, nici elemente de relaţie specifice.

TOPICĂ: - antepusă verbului copulativ din regentă: Problema este ¹/ (ce) vrea. ²/

    - postpusă (când vorbitorul insistă asupra celor spuse în propoziţia predicativă):

                          (Cine) sunteţi  ¹/ sunteţi. ²/

PUNCTUAŢIE:  nu de desparte de regentă prin virgulă indiferent de locul pe care îl ocupă.

PROPOZIŢIA SUBORDONATĂ ATRIBUTIVĂ (AT)

DEFINIŢIE:

             - este subordonata care îndeplineşte în frază funcţia sintactică de atribut pe lângă un substantiv sau substitut al acestuia din propoziţia regentă:

Am urmat sfatul dat. (atribut)

Am urmat sfatul ¹/(pa care) ni l-ai dat. ²/ (atributivă)

ÎNTREBĂRI:

-         care? , cât? , câte? ,  

-         ce fel de? , al (a, ai, ale) cui?

TERMENI REGENŢI:

-         substantiv: El este băiatul¹/ (pe care) l-am căutat.²/

-    pronume:  Acela ¹/ (care) învaţă²/ ştie¹/.

          -    numeral:  Al doilea, ¹/ (care) a întârziat²/ a avut mai mult de aşteptat¹/.                    

ELEMENTE DE RELAŢIE:

a.     pronume relative: cine, care ce, cât, cel ce:

                                      Primeşte premiul elevul ¹/ (care) e silitor. ²/

                                    Am urmat sfatul ¹/ (ce) mi l-ai dat. ²/

b. pronume interogativ: Asculţi muzica ¹/ (pe care) ai ascultat-o şi ieri? ²/

c. adverbe relative: unde, cât, cum, când, încotro:  Nu se ştie ziua¹/ (când) a plecat. ²/

                                                                      Nu cunosc locul ¹/ (unde) merge. ²/

d. adverbe interogative: Nu cunosc locul ¹/ (unde) merge? ²/

d. conjuncţii subordonatoare: că, să, ca să, dacă:  A luat hotărârea ¹/ (să) vină. ²/

Întrebarea  ¹/ (dacă) vine ²/ şi-a pus-o şi el. ¹/

e. locuţiuni subordonatoare conjuncţionale: de să, cum că, până să:

                   Într-una din zile ¹/ (până să) plec în concediu, ²/ m-a vizitat Ionescu. ¹/

ELEMENTE CORELATIVE:  nu are elemente corelative, nici elemente de relaţie specifice.

TOPICĂ:  - postpusă:  Ştiu răspunsul întrebării¹/ (pe care) i-a adresat - o. ²/

                 - intercalată (cu condiţia să urmeze termenului regent): Ziua ¹/ (în care) m-a vizitat ²/ mi-o  amintesc şi acum. ¹/

PUNCTUAŢIE: dacă este determinativă (neizolată) nu se desparte prin virgulă, iar dacă este explicativă (izolată) se desparte prin virgulă de regenta ei. Atributiva explicativă intercalată se izolează prin virgule de regenta ei.

PROPOZIŢIA SUBORDONATĂ COMPLETIVĂ DIRECTĂ (CD)

DEFINIŢIE:

             - este subordonata care îndeplineşte în frază funcţia sintactică de complement direct pe lângă cuvântul determinat din regentă:

 A învăţat a citi . (complement direct)

 A învăţat ¹/(să) citească. ²/ (completivă directă)

ÎNTREBĂRI:

-         pe cine?

-         ce?

TERMENI REGENŢI:

-         verb tranzitiv: Nu ştie¹/ (cine) vine.²/

-     locuţiune verbală tranzitivă: N-a băgat de seamă ¹/ (că) plecase.²/

-         interjecţie cu valoare predicativă:

             Iată ¹/ (ce) s-a întâmplat. ²/

ELEMENTE DE RELAŢIE:

a. pronume relative: cine, care ce, cât, cel ce – Nu ştiam ¹/ (cine) va învinge. ²/

b. adjective pronominale relative: A întrebat  ¹/(care) elev învaţă. ²/

c. pronume nehotărâte: oricare, oricine, orice, oricât: Îţi dau ¹/ (orice) îmi ceri. ²/

d.     adjective pronominale nehotărâte: Îţi ofer ¹/ (orice)lucru doreşti. ²/

e.     pronume interogativ:  Ştii ¹/ (cine) vine? ²/

f.       adjectiv pronominal interogativ: Înţelegi ¹/ (ce) probleme discută? ²/

g. adverbe relative: unde, cât, cum, când, încotro:  Nu ştie ¹/ (când) a plecat. ²/

h. conjuncţii subordonatoare: că, să, ca … să, dacă, de:  Am auzit ¹/ (că) a venit. ²/

                       Nu  ştie ¹/ (dacă) vine. ²/

i. locuţiuni subordonatoare conjuncţionale: cum că, cum de:

        Zicea ¹/ (cum că) ar merge acolo. ²/

ELEMENTE CORELATIVE:  nu are elemente corelative, nici elemente de relaţie specifice. Poate fi reluată în regentă când determină un verb la mod nepersonal – nepredicativ.

TOPICĂ: -  postpusă :  Ştiu¹/ (ce) face. ²/

                -  antepusă : (Care) vine, ¹/nu ştiu nici acum. ²/

                -  intercalată: A dori ¹/ (să) fii altfel decât el, ²/ este o schimbare. ¹/

PUNCTUAŢIE: când stă după regentă nu se desparte prin virgulă. Când este antepusă regentei, de desparte, de obicei, prin virgulă. Când este intercalată, virgula se poate folosi după ea. 

PROPOZIŢIA SUBORDONATĂ COMPLETIVĂ INDIRECTĂ (CI)

DEFINIŢIE:

             - este subordonata care îndeplineşte în frază funcţia sintactică de complement indirect pe lângă cuvântul determinat din regentă:

Vorbeşte ascultătorilor. (complement indirect)

Vorbeşte ¹/(cui) ascultă. ²/ (completivă indirectă)

ÎNTREBĂRI:

-         cui?,  despre cine?, de cine?, cu cine?, la cine?, pentru cine?, împotriva cui?,  contra cui?, asupra cui? etc.

TERMENI REGENŢI:

-         verb personal: Se gândea ¹/ (la cine) va veni.²/

-         locuţiune verbală: Nu şi-a dat seama ¹/ (ce) s-a întâmplat. ²/

-         adjectiv: Îndemânarea este necesară ¹/ (cui) repară. ²

-         locuţiune adjectivală: Nu era în stare ¹/ (să) scoată o vorbă. ²/

-         adverb: E rău ¹/ (de cine) e sărac.²/

-         interjecţie:  E vai  ¹/(de cine) nu ascultă. ²/

                           Bravo ¹/(cui) câştigă. ²/     

ELEMENTE DE RELAŢIE:

a. pronume relative: cine, care ce, cât - Povesteşte ¹/ (cui) îl ascultă. ²/

b. adjective pronominale relative: Este mândru  ¹/(de câte) rezultate a obţinut. ²/

c. pronume nehotărâte: Se teme ¹/ (de oricine) îl ameninţă. ²/

d. adjective pronominale nehotărâte: Dă premiul ¹/ (oricărui) copil îl merită.  ²/

e. pronume interogative: Se gângeşte¹/ (la cine) va veni? ²/

f. adjective pronominale interogative: S-a întrebat ¹/(la care) coleg va merge? ²/

g. adverbe relative: unde, cât, cum, când, încotro:  Nu mă dumiresc ¹/ (unde) e. ²/

h. conjuncţii subordonatoare: că, să, ca să, dacă, de:  Nu mă mir ¹/ (că) n-a reuşit. ²/       

i. locuţiuni subordonatoare conjuncţionale: cum că, cum de:

        S-a mirat¹/ (cum de) a rezistat. ²/

ELEMENTE CORELATIVE:  nu are elemente corelative, nici elemente de relaţie specifice. Poate fi însă reluată sau anticipată în regentă prin pronume personal formă neaccentuată.

TOPICĂ: -  postpusă:  Mă gândesc ¹/ (ce) face. ²/

                -  antepusă : (Despre ce) au discutat ¹/nu m-am întrebat niciodată. ²/

      -  intercalată: Gândindu-mă  ¹/ (la ce) a spus, ²/ am înţeles mesajul. ¹/

PUNCTUAŢIE: - când este aşezată după regentă nu se desparte prin virgulă.

-         antepusă, se desparte de obicei prin virgulă.

PROPOZIŢIA SUBORDONATĂ CIRCUMSTANŢIALĂ DE LOC (CL)

DEFINIŢIE:

             - este subordonata care îndeplineşte în frază rolul unui complement circumstanţial de loc şi arată locul în care se desfăşoară o acţiune sau se manifestă o însuşire:

Pretutindeni vezi locuri minunate. (complement circumstanţial de loc)

(Oriunde) priveşti,¹/ vezi locuri minunate.²/ (circumstanţială de loc)

ÎNTREBĂRI:

-         unde?, de unde?, până unde?, încotro?

TERMENI REGENŢI:

-         verb : Vine ¹/ (de unde) a fost trimis.²/

-         locuţiune verbală:  Stă de vorbă cu mine¹/ (oriunde) mă întâlneşte. ² /

-         interjecţie: Hai ¹/ (unde) vrei. ²/

-         adjectiv: Victorioasă ¹/ (oriunde) joacă, ²/ echipa a câştigat campionatul. ¹/    

-         locuţiune adjectivală: De treabă ¹/(oriunde) l-ai întâlni, ²/ te ajută la nevoie. ¹/

-         adverb: Acolo, ¹/ (unde) ai fost tu, ²/ n-a ajuns încă nimeni. ¹/      

-         locuţiune adverbială: În mijloc, ¹/ (unde) a stat el, ²/ a fost multă lume. ¹/

ELEMENTE DE RELAŢIE:

a.    pronume relative: cine, care ce, cât + prep. - Merg ¹/ (la cine) mă  cheamă. ²/

b.    adjective pronominale relative: Ne îndreptăm  ¹/(spre care) coleg ne cheamă. ²/

c.    pronume nehotărâte: oricare, oricine, orice, oricât + prep.: Se duce ¹/ (câtre oricine) vrea. ²/

d.    adjective pronominale nehotărâte:  Mergea ¹/ (spre oricare) clădire dorea. ²/

e.    pronume interogative: Mergi ¹/ (la cine) am stabilit? ²/

f.    adjectiv pronominal interogativ: Vii¹/ (de la ce) coleg ai fost? ²/

g.     adverbe relative: unde, încotro, cât:  Nu merge ¹/ (unde) au stabilit. ²/

               A umblat ¹/ (cât) e lumea de mare. ²/

h.     adverbe nehotărâte: oriunde, oriîncotro: (Oriîncotro) priveşti¹/ vei vedea locuri minunate.²/

ELEMENTE CORELATIVE:  adverbul acolo cu sau fără prepoziţie; nu are elemente de relaţie specifice.

TOPICĂ: - postpusă:  Vin¹/ (de unde) am fost. ²/

    - antepusă: (Unde) a fost,  ¹/ a aflat adevărul. ²/

    - intercalată: Acolo, ¹/ (unde) ai fost tu, ²/ n-a ajuns încă nimeni. ¹/

   

PUNCTUAŢIE: când stă după regentă nu de desparte de obicei prin virgulă. Când stă înaintea regentei poate fi despărţită, despărţirea fiind obligatorie dacă are element corelativ. Dacă este intercalată şi aşezată înaintea predicatului regentei, se izolează între virgule.

PROPOZIŢIA SUBORDONATĂ CIRCUMSTANŢIALĂ DE TIMP (CT)

DEFINIŢIE:

- este subordonata care îndeplineşte în frază rolul unui complement circumstanţial de timp şi arată timpul când se desfăşoară acţiunea din regentă sau se manifestă o însuşire.

- temporala poate exprima:

n       anterioritatea: Am ajuns la gară¹/ (înainte ca) trenul (să) sosească.²/

n       posterioritatea: M-a căutat ¹/ (după ce) plecasem.²/

n       simultaneitatea: A venit ¹/ (în timp ce) învăţam la geografie.²/

ÎNTREBĂRI:

-         când?, de când?, până când?, cât timp?

TERMENI REGENŢI:

-         verb : Vine ¹/ (când) poate.²/

-         locuţiune verbală:  Stă de vorbă cu mine¹/ (când) mă întâlneşte. ² /

-         interjecţie: Hai ¹/ (când) vrei. ²/

-         adjectiv: Biruitoare ¹/ (când) a luptat la Oituz, ²/ armata română a câştigat şi alte bătălii. ¹/    

-         locuţiune adjectivală: Din topor, ¹/(când) a crescut,²/ băiatul a dat de necaz. ¹/

-         adverb: Azi, ¹/ (când) te-am căutat, ²/ nu erai acasă. ¹/      

-         locuţiune adverbială: Din vreme în vreme,¹/(când) te întâlnesc,²/ mă bucur.¹/

ELEMENTE DE RELAŢIE:

a.      adverbe relative: când, cât (cât timp), cum (îndată ce), unde (îndată ce):

(Când) a venit, ¹/ nu l-a găsit. ²/

(Cât) a stat aici, ¹/ n-a scos o vorbă. ²/

            (Cum) îl văzu, ¹/ îl şi recunoscu. ²/

b.      adverbe nehotărâte: oricând, orişicând, oricât: (Oricând) vrei,¹/ îl poţi vedea.²/

                                                                                     Poţi sta ¹/ (oricât) vrei. ²/

c.       conjuncţii:  până (nu), dacă, de, că:     A stat ¹/ (până) s-a întunecat. ²/

(Dacă) a văzut aşa, ¹/ nora împăratului s-a mai domolit. ²/

d.      locuţiuni conjuncţionale: înainte (ca…) să, îndată ce, imediat ce, după ce, pe dată ce, în timp ce, câtă vreme, cât timp, oro de câte ori etc.

(După ce) i-a întâlnit, ¹/s-a întors. ²/

(Ori de câte ori) plouă ,¹/ îşi ia umbrela. ²/

e. pronume relative: cine, care, cât : Au sosit ¹/ (înaintea cui) doreau. ²/

f. adjective pronominale relative: Ajungem  ¹/(înaintea cărui) coleg ne cheamă. ²/

g. pronume nehotărâte: oricare, oricine: Se duce ¹/ (înaintea oricui) vrea. ²/

h. adjective pronominale nehotărâte:  Mergea ¹/ (înaintea oricărui) om dorea. ²/

i.        pronume interogative: Vii ¹/ (înaintea cui) am stabilit? ²/

j.        adjectiv pronominal interogativ: Ajungi¹/ (înaintea cărui) coleg ţi-ai propus? ²/

ELEMENTE CORELATIVE:  adverbele şi locuţiunile adverbiale: şi, imediat, îndată, deodată, cum, atunci, numai ce, pe urmă, de atâtea ori etc. Locuţiunile adverbiale menţionate sunt specifice temporalei.

TOPICĂ: - postpusă:  Vin¹/ (înaintea cui) vreau. ²/

    - antepusă: (Când) va veni,  ¹/ va fi târziu. ²/

    - intercalată: Azi, ¹/ (când) ai venit tu, ²/ nu era nimeni acolo. ¹/

   

PUNCTUAŢIE: se desparte prin virgulă când nu exprimă o circumstanţă esenţială, când este antepusă şi are un corelativ, sau când este intercalată şi se aşează înaintea predicatului regentei.

PROPOZIŢIA SUBORDONATĂ CIRCUMSTANŢIALĂ DE MOD (CM)

DEFINIŢIE:

- este subordonata care îndeplineşte în frază rolul unui complement circumstanţial de mod şi arată cum se desfăşoară acţiunea din regentă sau se manifestă o însuşire.

- modala poate fi de mai multe feluri:

n       propriu-zisă:  A procedat¹/ (cum) l-ai sfătuit.²/

n       comparativă: - de egalitate: Munceşte¹/ (cum) muncesc toţi.²/

     - de inegalitate: Învaţă mai bine¹/ (decât) mă aşteptam.²/

                                         - de condiţie: Se clătina¹/ (ca şi cum) ar fi fost beat.²/

n       de măsură progresivă:  (Cu cât) creşte¹/ cu atât se face mai deştept.²/

ÎNTREBĂRI:

-         cum?, în ce fel?, în ce mod?, în ce chip?, cât?, cât de?

TERMENI REGENŢI:

-         verb : Vine ¹/ (cum) poate.²/

-         locuţiune verbală:  Şi-a bătut joc de el¹/ (cum) n-o făcuse nimeni. ² /

-         interjecţie: Hai ¹/ (cât) poţi de repede. ²/

-         adverb: Învaţă mai bine ¹/ (decât) înveţi tu.  ²/ 

-         locuţiune adverbială: De-a boaza,¹/(cum) merge el,²/ merg toţi copiii.¹/  

-         adjectiv: Este mai bun ¹/ (decât) eşti tu.²/

-         locuţiune adjectivală: De treabă, ¹/(cum) erau şi ai lui,²/ băiatul a ajuns cunoscut. ¹/

ELEMENTE DE RELAŢIE:

a.      adverbe relative: cum, precum, cât, decât, parcă, cât etc. precedate sau nu de alt element:

Învaţă ¹/ (cum) poate. ²/

Munceşte¹/ (cât) poate.²/

A procedat ¹/ (cum) a putut.²/

b.      locuţiuni conjuncţionale: după cum, cât ce, ca şi cum, ca şi când, de parcă, de ce, de aceea, cu atât(a) (mai), pe lângă ce  etc.

A procedat, ¹/(după cum) l-ai învăţat. ²/

S-a comportat ¹/ (ca şi cum) nu m-ar fi cunoscut . ²/

c.   pronume relative: ce, cine, care, cât : De harnic ¹/ (ce) este ²/ nu are astâmpăr ¹/

d.   adjective pronominale relative: Citeşte la fel de mult  ¹/ ( ca ce) om e interesat. ²/

e.   pronume nehotărâte: oricare, oricine, orice: Studiază ¹/ (ca oricare) vrea. ²/

f.        adjective pronominale nehotărâte:  Învaţă ¹/ (ca orice) elev doreşte. ²/

g.      pronume interogative: Faci ¹/ (ca cine) am stabilit? ²/

h.      adjectiv pronominal interogativ: Ajungi¹/ (ca cine)- ţi doreşti? ²/

ELEMENTE CORELATIVE:  adverbele şi locuţiunile adverbiale: aşa, astfel, asemenea, atât(a), la fel, pe atâta, de ce, de aceea, cu atât(a)(mai)

TOPICĂ: - postpusă:  Vin¹/ (cum) vreau. ²/

    - antepusă: (După câte) ştiu,  ¹/ este un timid. ²/

    - intercalată: Aşa, ¹/ (cum) ai venit tu, ²/ au venit şi ei. ¹/

   

PUNCTUAŢIE: - modala aşezată după regentă se desparte dacă nu este esenţială în frază, se termină cu un complement circumstanţial, sau apare ca o explicaţie a unui complement circumstanţial de mod.

-         antepusă, se desparte obligatoriu dacă are un corelativ în regentă.

-         cea intercalată se izolează dacă stă înaintea predicatului sau mai departe de termenul regent

PROPOZIŢIA SUBORDONATĂ CIRCUMSTANŢIALĂ DE CAUZĂ (CZ)

DEFINIŢIE:

- este subordonata care îndeplineşte în frază rolul unui complement circumstanţial de cauză şi arată cauza acţiunii sau o însuşire din regentă.

- cauzala poate fi de mai multe feluri:

n       propriu-zisă care exprimă o cauză directă sau indirectă:

 S-a supărat¹/ (pentru că) nu l-ai aşteptat.²/

n       argumentativă:  (Dacă) n-ai învăţat,¹/ cum  o să promovezi.²/

ÎNTREBĂRI:

-         din ce cauză?, din ce pricină?

TERMENI REGENŢI:

-         verb : N-a venit ¹/ (pentru că) a fost reţinut.²/

-         locuţiune verbală:  N-a băgat de seamă nimic ¹/ (că) a fost neatent. ² /

-         interjecţie: Geamul  tronc¹/ (din cauză că) s-a făcut curent. ²/  

-         adjectiv: Este gârbovă ¹/ (din cauză că) este bătrână .²/

-         locuţiune adjectivală: Este din topor, ¹/(din cauză că) nu-i educat. ²/

ELEMENTE DE RELAŢIE:

a.      conjuncţii subordonatoare: deoarece, fiindcă, întrucât, căci, dacă, de, că.

Nu ştie ¹/ (fiindcă) n-a învăţat. ²/

                        Lipseşte¹/ (că) e bolnav.²/

b.      locuţiuni conjuncţionale subordonatoare: din cauză că, din pricină că, din moment ce, de vreme ce, o dată ce, de bine că, pentru că, câtă vreme  etc.

N-a venit la mine ¹/ (din cauză că) a fost plecat în oraş.²/

(De vreme ce) nu înveţi, ¹/  nu ştii.²/

c.      adverbe relative cu valoarea unor conjuncţii: cum, când, unde:

(Cum) nu cunoaşteţi drumul ¹/ vă puteţi rătăci. ²/

(Când) nu studiază, ¹/ cum o să ştie? ²/

d.      pronume relative precedate de prepoziţii: ce, cât : Nu refuz oferta ¹/ ( de ce) crezi tu. ²/

        Nu-şi revine¹/ (de câte) a suferit. ²/

ELEMENTE CORELATIVE:  adverbele şi locuţiunile adverbiale: apoi, atunci, pentru aceea, de aia, de aceasta. Conjuncţiile menţionate, în afara ultimelor trei, sunt specifice. Specifice sunt şi locuţiunile conjuncţionale menţionate, cu excepţia ultimelor trei.

TOPICĂ: - postpusă:  Vin,¹/ (că) vreau. ²/ (cele introduse prin că şi căci)

    - antepusă: (Cum) n-ai învăţat,  ¹/ n-ai ştiut. ²/ (cele introduse prin cum)

    - intercalată: De aceea, ¹/ (că) -i bolnav , ²/ n-a venit. ¹/

   

PUNCTUAŢIE: - indiferent de topică, cauzala se desparte, în general, de regenta ei prin

                             virgulă.

PROPOZIŢIA SUBORDONATĂ CIRCUMSTANŢIALĂ DE SCOP SAU FINALĂ (CS, CF)

DEFINIŢIE:

- este subordonata care îndeplineşte în frază rolul unui complement circumstanţial de scop, arătând scopul acţiunii din regentă.

ÎNTREBĂRI:

-         în ce scop?, cu ce scop?

TERMENI REGENŢI:

-         verb : Vine la bibliotecă ¹/ (să) împrumute cărţi .²/

-         locuţiune verbală: A luat parte la concurs ¹/ (ca să) câştige. ² /

-         interjecţie: Hai în clasa ¹/ (ca să) repetăm lecţia. ²/  

ELEMENTE DE RELAŢIE:

a.     conjuncţii subordonatoare: să, ca să, de.

Vine adesea ¹/ (ca să)-i  vadă.²/

                   Mergea la mare ¹/ (de) se trata de reumatism.²/

b.     locuţiuni conjuncţionale subordonatoare: pentru ca să, că doar (- doar), că doar de, doar de.

Învaţă ¹/ (pentru ca să) reuşească.²/

Insistă ¹/ (că doar-doar) l-o lămuri. ²/

c.  adverbul doar (doar):

Îl vizita des, ¹/ (doar-doar) l-o convinge de adevăr. ²/

d. pronume relativ precedat de prepoziţie: S-a dus ¹/ (după ce) avea de cumpărat. ²/

ELEMENTE CORELATIVE:  adverbele şi locuţiunile adverbiale:  anume, dinadins, de asta, într-adins, de aceea, pentru aceea, pentru asta etc. elementele subordonatoare populare sunt specifice.

TOPICĂ: - postpusă:  Vin,¹/ (ca să) te văd. ²/

    - antepusă: (Pentru ca să)-l văd,  ¹/ am venit mai devreme. ²/

    - intercalată: Anume, ¹/ (ca să) mă supere , ²/ n-a venit. ¹/

   

PUNCTUAŢIE: - finala introdusă prin de nu se desparte prin virgulă de regentă. Se despart cele cu element corelativ în regentă, care sunt antepuse şi nu sunt considerate esenţiale în frază.

PROPOZIŢIA SUBORDONATĂ CIRCUMSTANŢIALĂ CONDIŢIONALĂ (CŢ)

DEFINIŢIE:

- este subordonata care exprimă condiţia sau ipoteza de a cărei îndeplinire depinde realizarea unei acţiuni sau a unei însuşiri din regentă.

ÎNTREBĂRI:

-         cu ce condiţie?

TERMENI REGENŢI:

-         verb :  (Dacă) doreşti ¹/ vino  la mine.²/

-         locuţiune verbală: (Dacă) ai timp ¹/ să iei şi tu parte la adunare. ² /

-         interjecţie: Hai în clasa ¹/ (dacă) vrei! ²/  

-         adjectiv:  Acest echipament este recomandabil ¹/ (în caz de) mergi pe munte.²/

ELEMENTE DE RELAŢIE:

a.     conjuncţii subordonatoare: dacă, de, să.

Vine  ¹/ (de)-l  vede.²/

(Dacă) doreşti ¹/ vino  la mine.²/

(Să) fi învăţat, ¹/  reuşea. ²/

b.     locuţiuni conjuncţionale subordonatoare: în caz de, în caz că, de unde.

(În caz că) plouă, ¹/ îmi voi lua umbrela.²/

c.  pronume relativ în genitiv + locuţiunea prepoziţională în locul:

(În locul cui) a vorbit ¹/ eu n-aş fi spus asta. ²/

d.  prin juxtapunere: Ai carte, ¹/ ai parte.²/

e.      adverbul relativ când:

(Când) m-aş potrivi lui, ¹/ de mult aş fi ajuns la sapă de lemn. ²/

ELEMENTE CORELATIVE:  adverbele apoi şi atunci. Element introductiv specific este locuţiunea conjuncţională în caz că.  

TOPICĂ: - postpusă:  Vin¹/ (dacă) te văd. ²/

     - antepusă: (Dacă) mă chemi ¹/ voi veni. ²/

     - intercalată: Apoi, ¹/ (dacă) mă superi , ²/ plec. ¹/

   

PUNCTUAŢIE: - se despart prin virgulă cea juxtapusă şi cea intercalată. Când e socotită esenţială în frază, nu se desparte prin virgulă.

PROPOZIŢIA SUBORDONATĂ CIRCUMSTANŢIALĂ CONCESIVĂ (CV)

DEFINIŢIE:

-         este subordonata care arată o împrejurare care ar putea împiedica realizarea acţiunii sau existenţa însuşirii din regentă, dar nu o împiedică.

-         este de mai multe feluri:

n      propriu-zisă: (Deşi) este bolnav, ¹/ a venit la şcoală.²/

n      ipotetică sau condiţională: (Orice) s-ar întâmpla, ¹/ nu plec acolo.²/

ÎNTREBĂRI:

-         în ciuda cărui fapt?

TERMENI REGENŢI:

-         verb :  Învaţă , ¹/ (chiar dacă) este obosit.²/

-         locuţiune verbală: (Deşi) era supărat, ¹/ a stat totuşi de vorbă cu mine. ² /

-         interjecţie: (Deşi) eşti ocupat ¹/ hai totuşi până acolo. ²/  

-         adjectiv:  El a ieşit învingător, ¹/ (deşi) a jucat slab.²/

ELEMENTE DE RELAŢIE:

a.      conjuncţii subordonatoare: că, dacă, de, să, deşi, batăr, măcar.

Calul, ¹/ (că)-i cal, ²/ şi tot oboseşte. ¹/

Fierul, ¹/ (de)-i fier, ²/ şi tot rugineşte. ¹/

(Să)-l omori în bătaie, ¹/ şi tot nu recunoaşte. ²/

b.      locuţiuni conjuncţionale subordonatoare: cu toate că, chit că, măcar că, chiar dacă, chiar că, chiar de, chiar să, măcar de, şi dacă, şi de, fără (ca) să etc.

(Cu toate că) s-a grăbit, ¹/ n-a ajuns la timp .²/

Învaţă , ¹/ (chiar dacă) este obosit.²/

c.  pronume relativ + adj. indiferent:

(Indiferent ce) i-ai spune, ¹/ tot nu se conformează. ²/

d.  adjectiv pronominal relativ + adj. indiferent:

                        (Indiferent ce) măsuri ai lua, ¹/ tot nu se potoleşte. ²/

e.  pronume nehotărâte: orice, oricât, oricine:

                         (Orice) s-ar întâmpla, ¹/ tot mă duc acolo. ²/

f.        adjectiv pronominal nehotărât:

(Oricâţi) bani ai avea, ¹/ tot nu-ţi ajung. ²/

g.      adverbe relative: cât, cum, unde.

(Cât) de bogat ar fi, ¹/ tot zgârcit rămâne. ²/

(Cum) o dai, ¹/ tot n-o nimereşti. ²/

(Unde) l-ai pune, ¹/ tot îl găseşte. ²/

h.      adverb nehotărât: oricât, oricum, oriunde.

(Oricât) te-ai strădui, ¹/ tot nu reuşeşti. ²/

i.        prin juxtapunere: Plece ei, ¹/ eu nu plec.²/

  Bate-l, ¹/ şi tot nu se duce.²/

ELEMENTE CORELATIVE:  adverbele (şi) tot, (şi) totuşi, şi locuţiunea adverbială cu toate acestea. Conjuncţiile deşi, batăr, măcar, şi locuţiunile conjuncţionale menţionate (cu excepţia lui fără ca să) sunt specifice.

TOPICĂ: - postpusă:  Vin¹/ (deşi) n-am timp. ²/

     - antepusă: (Deşi) plouă ¹/ tot voi veni. ²/

     - intercalată: Totuşi, ¹/ (deşi) a plouat, ²/ tot am plecat în excursie. ¹/

   

PUNCTUAŢIE: - se desparte  de obicei prin virgulă de regenta ei.

PROPOZIŢIA SUBORDONATĂ CIRCUMSTANŢIALĂ CONSECUTIVĂ (CNS)

DEFINIŢIE:

-         este subordonata care arată urmarea unei acţiunii, a unei însuşirii sau a unei caracteristici, ori urmarea unei cantităţi.

ÎNTREBARE:

-         care este urmarea faptului că?

TERMENI REGENŢI:

-         verb :  Mănâncă, ¹/ (de) te sperie.²/

-         adjectiv:  Era frumoasă, ¹/ (încât) nu te puteai uita la ea.²/

-         locuţiune adjectivală: Era de treabă, ¹/ (încât) îi ajuta pe toţi.²/

-         adverb: Experimentase destul, ¹/ (încât să) nu poată aduce noi argumente.²/

ELEMENTE DE RELAŢIE:

a.     conjuncţii subordonatoare: încât, că, de, să, ca să.

Tipa, ¹/ (de) te asurzea. ²/

E slabă, ¹/ (să-i) plângi de milă.²/

E prea diplomată, ¹/ (ca să )-l contrazică. ²/

b.     locuţiuni conjuncţionale subordonatoare: încât să, pentru ca să, cât să, de să.

Proceda de aşa natură, ¹/ (încât să) fie observat.²/

E prea comod , ¹/ (pentru ca să) facă un asemenea efort.²/

c.     adverbe relative: cât, decât.

Ţipa aşa se tare, ¹/ (cât) ţi-era milă de el. ²/

ELEMENTE CORELATIVE:  adverbele aşa (de), astfel (de), atât (de), destul (de), prea, locuţiunile adverbiale în aşa fel, până într-atât, până acolo, adjectivele pronominale atât, atare. Conjuncţia încât  şi locuţiunile conjuncţionale încât să şi de să sunt specifice.

TOPICĂ: -  întotdeauna postpusă:  Vorbeşte atât de tare, ¹/ (încât) îl aud toţi. ²/

 

PUNCTUAŢIE: - se desparte  prin virgulă de regenta ei cu excepţia celei introduse prin să şi cu corelativul prea şi a celor introduse prin de aşezate imediat lângă predicatul regentei.

Prof. Mirela Broasca: Subiectele lb. ROMANA+ ENGLEZA CAMPINA 2016

ROMÂNIA
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNE
ŞCOALA DE AGENŢI DE POLIŢIE „VASILE LASCĂR” CÂMPINA
COMISIA DE ADMITERE
- sesiunea septembrie 2016 -
VICEPREŞEDINTELE COMISIEI
DE ADMITERE A ŞCOLII
Comisar şef
TĂTARU VIOREL
LUCRARE SCRISĂ
LA DISCIPLINELE LIMBA ROMÂNĂ ŞI LIMBA ENGLEZĂ
VARIANTA 2
Pentru fiecare întrebare a testului de cunoştinţe sunt prevăzute patru variante de răspuns notate cu litere de la a la d; dintre aceste patru variante una şi numai una singură reprezintă răspunsul corect.
Marcaţi cu semnul „X” pe Foaia de răspuns în dreptul numărului întrebării şi a literei corespunzătoare pe care o consideraţi răspuns corect. Celelalte trei spaţii baraţi-le cu câte o linie orizontală în fiecare căsuţă.
Exemplu:
Dacă la corectare se constată că sunt înscrise mai multe semne de „X” în dreptul unei întrebări, sau în aceeaşi căsuţă sunt marcate şi „X” şi „-„ (exemplu: X), răspunsul nu este luat în considerare (este anulat).
De asemenea, pe Foaia de răspuns nu sunt admise ştersături, modificări, adăugiri sau orice alte însemnări care pot produce confuzie în apreciere. La verificarea corectitudinii răspunsurilor, existenţa situaţiilor care induc interpretări asupra variantei de răspuns prezentate, atrage anularea răspunsului respectiv, indiferent dacă – printre însemnele făcute – este marcat şi răspunsul corect.
I. LIMBA ROMÂNĂ
1. Adverbul predicativ se recunoaște în enunțul: a) Poate să ajungă azi.; b) Cu siguranță că n-a ajuns.; c) Sigur că voi ajunge.; d) Desigur că voi ajunge.
2. Cuvântul sagace apare corect utilizat în contextul: a) copil sagace; b) mers sagace; c) atitudine sagace; d) măsură sagace.
3. Pronumele din enunțul: În fața-i nu mai era niciun coleg. este: a) atribut pronominal în genitiv; b) complement circumstanțial de loc în dativ; c) atribut pronominal în dativ; d) complement circumstanțial de loc în genitiv.
4. Conține cuvinte cu diftong seria: a) ninsoare, duceai, luat; b) știa, suia, cheamă; c) seară, iarbă, sărbătoare; d) ceas, ploua, roi.
5. Seria care conține numai omonime totale este: a) bandă, coadă, lin; b) toc, lac, banc; c) duduie, veselă, umbrele; d) dor, mor, toc.
6. În enunțul: Tabloul părea a fi făcut de un pictor talentat., predicatul este: a) nominal: Tabloul părea: b) nominal: părea a fi făcut; c) verbal: părea; d) verbal- a fi făcut.
7. Subordonata din fraza: Mă tem de cine vine mâine. este: a) circumstanțială de cauză; b) circumstanțială de scop; c) completivă directă; d) completivă indirectă.
8. Din seria: copilului acesta al meu, părerile a multor oameni, unei prietene de-a mea, surorile acestea ale băiatului, sunt corecte: a) toate; b) numai I și a III-a; c) numai I și a IV-a; d) numai a III-a și a IV-a.
9. Subordonata completivă directă apare în: a) Mă doare ceea ce îmi spune.; b) A spus tot ce simțea.; c) S-a supărat pe cine l-a insultat.; d) Mă învață ceea ce nu știu.
10. Cuvintele cacofonie - eufonie sunt: a) antonime; b) sinonime; c) paronime; d) omonime.
11. Sinonimul cuvântului bizar este: a) straniu; b) ascuns; c) străin; d) antipatic.
12. Subordonata din fraza: Mai rămânea să aducă tabloul. este: a) completivă directă; b) subiectivă; c) predicativă; d) circumstanțială de scop.
13. Există două predicate verbale în: a) A fost chemat și certat.; b) Nu e greu a înțelege și a scrie.; c) Nu e bine când ți-e lene.; d) Ești frumos și deștept!
14. Seria cuvintelor scrise corect este: a) excalada, escava, escrescență; b) escalada, excava, excrescență; c) escalada, escava, excrescență; d) excalada, excava, escrescență.
15. În fraza: E prea supărat să mai vină. există o subordonată: a) circumstanțială consecutivă; b) circumstanțială de cauză; c) completivă indirectă; d) circumstanțială de scop.
16. Adjectivul în cazul nominativ apare în enunțul: a) Vinovatul era tăcut.; b) Acestui copil deștept îi place și fotbalul.; c) Niciunui vecin cumsecade nu-i convine zgomotul.; d) Au adus ieri cartea promisă.
17. Cuvântul subliniat din enunțul: Haideți cu noi în oraș! este: a) verb la imperativ; b) verb la indicativ prezent; c) interjecție predicativă; d) interjecție onomatopeică.
18. În fraza: Du-te de te culcă! apare o subordonată: a) completivă indirectă; b) circumstanțială de scop; c) circumstanțială de loc; d) circumstanțială de cauză.
19. În enunțul: Spună cine ce-ar avea chef!, există: a) subiectivă introdusă prin pronume relativ simplu; b) subiectivă introdusă prin pronume relativ compus; c) completivă directă introdusă prin pronume nehotărât; d) completivă directă introdusă prin pronume relativ compus.
20. În enunțul: Dragi cetățeni, șoseaua București-Ploiești este blocată în intervalul orar 1200-1400. există: a) numai semne de punctuație; b) trei semne de punctuație și un semn de ortografie; c) două semne de punctuație și un semn de ortografie; d) numai semne de ortografie.
21. Sinonimul neologic al cuvântului mâncăcios este: a) pofticios; b) vorace; c) nesătul; d) gurmand.
22. Numeralul din enunțul: Este mai bun decât al doilea. este: a) complement circumstanțial de mod; b) complement indirect; c) atribut substantival; d) nume predicativ.
23. Verbul din structura: Gândindu-se mai bine ... este: a) verb predicativ, diateza reflexivă; b) verb nepredicativ, diateza reflexivă; c) verb predicativ, diateza activă; d) verb nepredicativ, diateza activă.
24. Numeralul din enunțul: Anul 2016 este anul în care voi reuși. este: a) numeral cardinal propriu-zis simplu; b) numeral cardinal propriu-zis cu valoare substantivală; c) numeral cardinal propriu-zis cu valoare adjectivală; d) numeral cardinal propriu-zis cu valoare adverbială.
25. Subiectul subînțeles se recunoaște în: a) Nu venise atunci la noi.; b) Mă doare ce s-a întâmplat.; c) Ascultați măcar o dată!; d) A anunțat la radio scumpirea alimentelor.
26. În enunțul: Dacă nu vine este ca să mă enerveze., subordonatele sunt: a) subiectivă, circumstanțială de scop; b) circumstanțială condițională, circumstanțială de scop; c) subiectivă, predicativă; d) circumstanțială condițională, predicativă.
27. Cuvântul ce din enunțul: Te-ai gândit ce mult timp ai irosit? este: a) pronume interogativ; b) pronume relativ; c) adverb relativ; d) adverb interogativ.
28. Sinonimul cuvântului afabil este: a) amabil; b) moale; c) afectat; d) încrezut.
29. În enunțul: Am fost la pescuit., există: a) nume predicativ; b) complement indirect; c) complement circumstanțial de loc; d) complement circumstanțial de scop.
30. Seria substantivelor invariabile este: a) linge-blide, coate-goale, zgârie-brânză; b) fasole, lapte, mazăre; c) câlți, zori, tăieței; d) mass-media, addenda, miscellanea.
31. Cuvântul adagiu este corect utilizat în: a) A cerut un adagiu la salariu.; b) N-am înțeles sensul acestui adagiu.; c) Adagiul executat de muzician a impresionat.; d) Este necesar un adagiu pentru a completa lucrarea.
32. Seria formelor verbale corecte de imperativ este: a) fă! nu face!, du-te!, nu te du!; b) fă!, nu fă!, du-te!, nu te duce!; c) fă!, nu face!, du-te!, nu te duce!; d) fă!, nu fă!, du-te!, nu te du!.
33. Sunt numai adjective invariabile în seria: a) vioi, ferice, dulce; b) mov, vernil, precoce; c) iute, alb, roz; d) perspicace, vorace, rapace.
34. Cuvântul subliniat din enunțul: Tabloul este al cui l-a adus.este: a) nume predicativ în genitiv; b) complement indirect în genitiv; c) subiect în genitiv; d) complement direct în genitiv.
35. Apare o locuțiune prepozițională care impune cazul acuzativ în enunțul: a) A luat de pe masă toate florile.; b) Nu are secrete față de noi.; c) De-a lungul râului au crescut sălcii.; d) Pădurea de după deal este întinsă.
36. Substantivul cu funcție de complement direct se recunoaște în enunțul: a) Mă afectează indiferența sa.; b) Contează pe prietenii săi.; c) A cerut multe informații.; d) Este cunoscută această opinie.
37. Seria adjectivelor scrise corect este: a) bine-crescut, bine-cunoscut, bine-venit, binevoitor; b) binecrescut, binecunoscut, binevenit, binevoitor; c) binecrescut, binecunoscut, bine-venit, binevoitor; d) bine-crescut, bine-cunoscut, bine-venit, bine-voitor.
38. Sunt derivate cu sufix augmentativ toate cuvintele din seria: a) lungan, mesean, băiețoi; b) pietroi, zăvoi, vrăbioi; c) băiețoi, frunzuliță, căscioară; d) măturoi, băiețandru, căsoaie.
39. În enunțul: Deși bolnav, a venit totuși în momentul când a fost chemat, există: a) o singură subordonată - circumstanțială concesivă; b) o singură subordonată - circumstanțială de timp; c) o singură subordonată - atributivă; d) două subordonate - circumstanțială concesivă și atributivă.
40. Subordonata din fraza: Unde ar fi învățat mai mult, ar fi reușit., este: a) circumstanțială de timp; b) circumstanțială condițională; c) circumstanțială de cauză; d) circumstanțială de loc.
41. Aparțin masei vocabularului toate cuvintele din seria: a) pom, somn, auz; b) ipoteză, deces, contagios; c) vedere, cauză, aur; d) copil, părere, afacere.
42. Cuvintele din seria: prezice, străbun, hipotensiune, relua sunt obținute prin: a) compunere; b) derivare cu sufix; c) derivare cu prefix; d) conversiune.
43. În cuvântul funcționar există: a) diftong; b) triftong; c) hiat; d) trei vocale.44. Seria care cuprinde numai cuvinte compuse este: a) despre, hidrofor, astfel; b) (a) desface, (a) relua, inadecvat; c) bunăvoință, în fața, ignifug; d) coate-goale, prim-plan, nepotrivit.
45. În fraza: Și să mă rogi, eu nu revin la cei care m-au gonit din locurile unde am copilărit., propozițiile sunt, în ordinea predicatelor: a) circumstanțială concesivă, principală, atributivă, atributivă; b) circumstanțială de cauză, principală, circumstanțială de loc, circumstanțială de loc; c) circumstanțială concesivă, principală, completivă indirectă, circumstanțială de loc; d) circumstanțială condițională, principală, atributivă, circumstanțială de loc.
46. Substantivul propriu din enunțul: Am venit să dau examen în orașul Câmpina. este: a) atribut substantival apozițional în nominativ; b) atribut substantival apozițional în acuzativ; c) complement circumstanțial de loc în acuzativ; d) atribut substantival prepozițional în acuzativ.
47. Seria în care ambele variante de despărțire în silabe sunt corecte este: a) a-nal-fa-bet/ an-al-fa-bet; b) aus-cul-ta-re/ a-us-cul-ta-re; c) aug-men-ta/ a-ug-men-ta; d) co-niac/ co-ni-ac.
48. Seria care cuprinde numai cuvinte din aceeași familie lexicală este: a) floricică, florar, florilegiu; b) florărie, floricultură, floretă; c) florăreasă, floricea, florărie; d) floră, florilegiu, florar.
49. În cuvântul ghiocel apar: a) 7 litere și 7 sunete; b) 7 litere și 5 sunete; c) 7 litere și 6 sunete; d) 7 litere și 3 sunete.
50. Apar triftongi în toate cuvintele din seria: a) vedeai, ei, lăcrămioară; b) chinuiai, subsuoară, vioară; c) tăieței, vegheau, leoarcă, d) seu, duelează, inimioară.
51. Cuvântul subliniat din enunțul: Părerea a doi dintre ei era alta. este: a) articol posesiv-genitival; b) articol demonstrativ; c) prepoziție care impune cazul genitiv; d) prepoziție care impune cazul acuzativ.
52. Apare o locuțiune conjuncțională în enunțul: a) A plecat devreme ca să câștige timp.; b) Nu vine azi, pentru că are alte planuri.; c) În ipoteza că nu ajunge, plecăm fără el.; d) Din cauza faptului că a mințit, a fost pedepsit.
53. Sensul locuțiunii adjectivale cu dare de mână este: a) darnic; b) mărinimos; c) înstărit; d) agitat.
54. În enunțul: Am aflat ce planuri trebuie să fac., cuvântul subliniat este: a) subiect în nominativ; b) atribut adjectival în acuzativ; c) atribut adjectival în nominativ; d) complement direct în acuzativ.
55. Cuvântul câștigătorilor din enunțul: Acordarea de premii câștigătorilor a fost amânată. este: a) complement indirect în dativ; b) atribut substantival în genitiv; c) complement indirect în genitiv; d) atribut substantival în dativ.
56. Seria care cuprinde numai cuvinte derivate cu sufix este: a) muncitor, frățește, osos; b) hidrofil, anglofob, erbicid; c) castor, praznic, tetraedru; d) reda, desface, preceda.
57. Din seria: aniversare a 10 ani, hit de succes, iluzie deșartă, temelia fundamentală sunt pleonasme: a) al II-lea și al III-lea; b) I și al II-lea; c) al III-lea și al IV-lea; d) toate.
58. Substantivul însoțit de prepoziție din enunțul: Oamenii din satul acesta sunt foarte harnici. este: a) complement circumstanțial de loc în acuzativ; b) atribut substantival prepozițional în acuzativ; c) atribut substantival apozițional în acuzativ; d) atribut substantival în nominativ.
59. Conversiunea se recunoaște în: a) N-am întâlnit un copil ca el.; b) Nu-l știe pe copilul care a venit.; c) Al cui frate este el?; d) Părerea ta mă uimește.
60. Este corectă despărțirea în silabe a cuvintelor din seria: a) pă-străv, dez-echi-li-bra, to-a-le-tă; b) ca-u-țiu-ne, ca-nion, a-xă; c) des-pre, lu-ci-u, le-oar-că; d) ab-stract, coa-fa, ex-cla-ma.
II. LIMBA ENGLEZĂ
61. He ... done it all by himself, somebody helped him. a) must have; b) would have; c) shouldn’t have; d) couldn’t have.
62. If you ... me, I might have forgotten. a) didn’t remind; b) hadn’t reminded; c) wouldn’t remind; d) wouldn’t have reminded.
63. She told me she ... me know as soon as she ... the money. a) will let/ has got; b) would let/ had got; c) would let/ would have got; d) will let/ will have got.
64. Don’t disturb the priest. He ... his prayers now. a) is talking; b) tells; c) speaks; d) is saying.
65. By next Sunday, my father ... a whole month without smoking a cigarette. a) has been going; b) has gone; c) will go; d) will have gone.
66. I must feed my ... cats today. a) friends mother’s; b) friend’s mothers’; c) friend’s mother; d) friend’s mother’s.
67. We ... to the station when it began to rain. a) walked; b) are walking; c) were walking; d) was walking.
68. My husband works too ... . I wish he ... his job. a) hard/ had loved; b) hardly/ loved; c) hard/ would change; d) hardly/ changed.
69. They asked the tourist how long he ... to stay in the country. a) is going; b) goes; c) went; d) was going.
70. We saw ... in the mirror. a) ourself; b) ourselves; c) ourselfs; d) ourselfes.
71. If you ... see him, tell him to phone me. a) would; b) might; c) should; d) will.
72. If you accept to do that for me, I’ll pay you ... . a) three times; b) in threes; c) threefold; d) third times.
73. There is too ... furniture in my room. a) much; b) many; c) few; d) a lot.
74. He isn’t allowed ... at home. a) smoke; b) smoking; c) to smoke; d) to smoking.
75. They insisted on ... the party at midnight. a) beginning; b) we begin; c) to begin; d) begin.
76. It’s time you ... up your mind about what you are going to do with your life. a) have made; b) made; c) make; d) had made.
77. They haven’t seen each other ... . a) late; b) lastly; c) lately; d) later.
78. Unless you ... him, he will not help you. a) won’t ask; b) don’t ask; c) ask; d) would ask.
79. When you ... this book, will you lend it to me? a) will read; b) will have read; c) will be reading; d) have read.
80. You will help us, ... ? a) don’t you; b) you will; c) won’t you; d) you will not.
81. If you ... to me, you wouldn’t be in this situation now. a) listen; b) will listen; c) would listen; d) had listened.
82. How often ... elections in your country? a) you have; b) have you; c) do you have; d) had you got.
83. He was stabbed ... a knife. a) by; b) from; c) with; d) of.
84. ... this sort of work before? a) Have you ever done; b) Will you do; c) Had you ever done; d) What have you done.
85. When we arrived, the party ... . a) already has begun; b) already began; c) begun; d) had already begun.
86. ... is an interesting field of science. a) Acoustic; b) Acoustices; c) Acoustics; d) Acousticks.
87. Jack ... here for three years, from 2012 to 2015. a) worked; b) has worked; c) have worked; d) works.
88. How many ... have you got lately? a) informations; b) information; c) pieces of information; d) pieces of informations.
89. Neither he nor his sister is a quiet child. ... are naughty. a) Each; b) All; c) Both; d) None.
90. If it ... for the fog, the plane could have landed. a) wasn’t; b) weren’t; c) wouldn’t be; d) hadn’t been.
Note:
1. – Timp de lucru: 180 minute;
2. – Punctajul maxim al lucrării scrise: 90 de puncte – (fiecare răspuns corect este apreciat cu 1 p.);
3. – Admiterea se face în limita numărului de locuri aprobat pentru sesiunea de admitere septembrie 2016 – în ordinea strict descrescătoare a punctajului obţinut. Punctajul de admitere nu poate fi inferior unei valori cumulate de 40 de puncte;
4. – Aprecierea probei se face prin calificativul „ADMIS” / „Neadmis”.
5. – În cazul existenţei pe ultimul loc care asigură admiterea în limita numărului de locuri scos la concurs a mai multor candidaţi cu punctaje egale, departajarea lor se realizează folosind, în ordine, următoarele criterii:
a) media generală obţinută la examenul de bacalaureat;
b) media generală a anilor de şcolaritate din perioada învăţământului liceal;
c) nota obţinută la „Limba şi literatura română” din cadrul examenului de bacalaureat (media notelor obţinute la proba orală şi proba scrisă).
Dacă şi după aplicarea succesivă a celor trei criterii menţionate, candidaţii de pe ultimul loc care asigură admiterea nu pot fi departajaţi, atunci toţi aceştia sunt declaraţi „ADMIS”.

Prof. Mirela Broasca: Demonstrati ca poezia ''Mai badita, floare dulce'' este o doina populara

Se da textul:

“Măi bădiţă, floare dulce,
Unde te-aş găsi te-aş smulge,
Şi-acasă la noi te-aş duce,
Şi te-aş răsădi-n grădină,
Şi te-aş secera cu milă;
Şi te-aş face stog în prag,
Şi te-aş îmblăti cu drag;
Şi te-aş măcina mărunt
La morişca de argint;
Şi te-aş cerne
Prin sprâncene,
Şi te-aş frământa-n inele,
Şi te-aş da inimii mele
Să se stâmpere de jele...”

Demonstrati ca poezia  “Mai badita, floare dulce” este o doina populara

    

      Doina este o creatie lirica, populara in versuri, specifica folclorului romanesc, prin care sunt exprimate cele mai puternice si mai variate sentimente: de dor, de dragoste, de jale.

     Poezia " Mai badita floare dulce" este o doina,  deoarece indeplineste toate conditiile acestei specii, avand caracter anonim, oral, colectiv, sincretic si traditional.
     In primul rand, poezia are o intindere mica, este scrisa in versuri, fiind  realizata sub forma unui monolog , rostit de o tanara indragostita: ‘’Mai badita, floare dulce,/ Unde te-as gasi , te-as smulge’’.

     In al doilea rand, fiind o doina populara,  apar teme si motive specifice folclorului: tema este comuniunea  dintre om si natura-iubirea, in text predominand cuvinte ce alcatuiesc campul semantic al naturii, precum:’ floare, gradina , stog’.  Lirismul este subiectiv,  marcile eului liric se regasesc din abundenta, intreaga opera fiind o confesiune, o oglindire a sufletului curat, romanesc. Astfel, prezenta constructiilor in vocativ:’’Mai badita’’, forme pronominale de persoana I si  a II-a: ‘’la noi’, ’te’, adjective pronominale de pers. I ‘’mele’’,verbe la pers. I: ‘as gasi’, as smulge, as duce,as rasadi, as secera, as face ‘etc., carora li se alatura punctele de suspensie ce reflecta intreruperea discursului liric:’’ sa se stampere de jele…’reflecta sentimentele de dragoste, dor si jale, pe care le nutreste o tanara taranca pentru flacaul iubit. Exprimarea directa a ideilor  face apel la cuvantul "dor" , specific numai limbii romane -purtator al celor mai intense sentimente.
Fiind deci  o  doina de dragoste, dar si de dor,   cele  doua sentimente sunt sugerate pregnant in finalul ei : dorul de flacaul iubit, precum si jalea ca este departe:’’Si te-as da inimii mele/ Sa se stampere de jele…’’.

     Ca in majoritatea doinelor,  si in poezia " Mai badita floare dulce",  motivul este unul floral,  floarea simbolizand gingasia, frumusetea, gingasia, puritatea.
     Specific doinei, limbajul popular se reflecta prin simplitate , dar si  expresivitate, remarcandu-se prin regionalismele "stog", "a imblati", termeni populari :’’stampere’, imbinate intr-o perfecta armonie cu metaforele ‘’floare’’,  ‘in inele’, cu epitetele ‘’dulce’, ‘’cu mila’’, cu drag’, ‘marunt’, de argint’(epitet metaforic), figuri de stil ce contureaza frumusetea, tineretea, puritatea si gingasia.

  Opera literara “ Mai badita, floare dulce’ este alcatuita din 14 versuri, care formeaza un singur text, cu lexic popular, versuri cu masura de 7-8 silabe, rima fiind imperecheata si monorima, iar ritmul este trohaic, ce evidentiaza faptul ca doina este un text literar cu functie estetica, expresiva.

    In concluzie,  creatia "Mai badita floare dulce" este o doina,  deoarece are toate trasaturile acestei specii.

Prof. Mirela Broasca: Curentele literare si trasaturile acestora

1) Simbolismul

Apare în Franţa în a doua jumătate a secolului XIX, ca reacţie împotriva parnasianismului. Termenul este impus de Jean Moreas, care in 1886 scrie un manifest literar. Precursorul simbolismului este considerat Charles Baudelaire prin volumul „Corespondenţe”.

Trăsături

• utilizarea simbolurilor, simbolul oferind posibilitatea unei interpretări multiple.
• cultivarea sugestiei cu ajutorul căreia sunt puse în evidenţă stări sufleteşti vagi, confuze,de melancolie, plictiseală.
• cultivarea elementului muzical,a sonorităţii verbale.
• existenţa sinesteziei (perceperea simultană a unui ansamblu de senzaţii, auditive,vizuale etc.).

Operă abordată pentru bacalaureat
George Bacovia, Plumb

2) Modernismul

Este o manifestare îndrăzneață a unor forme de expresie nou apărute în perioada interbelică.El a fost impus în literatura română de criticul Eugen Lovinescu prin revista „Sburătorul”.
Trăsături

• intelectualizarea emoției
• tehnica poetică revolutionară
• cultivarea
• viziunea subiectivă asupra lumii
• versului liber
• ambiguitatea și expresivitatea sunt caracteristice limbajului poetic
• fantezia metaforică
• epitetul rar
• figură de stil : oximoronul
• asocieri semantice inedite
• metafore șocante
  

Opere abordate pentru bacalaureat

Tudor Arghezi,Testament
Lucian Blaga,Eu nu strivesc corlola de minuni a lumii
Ioan Barbu,Riga Crypto și lapona Enigel

3) Neomodernismul

Curent literar aparut în jurul anilor 1960-1970 al cărui reprezentant de seamă este Nichita Stănescu.
Trăsături

• poezia sochează permanent asteptările cititorului
• este o poetică a existenței și a cunoașterii
• intelectualismul
• reinterpretarea miturilor
• abordarea modernă a marilor teme ale liricii
• iornia,spiritual ludic
• reprezentarea abstracțiilor în formă concretă
• ambiguitatea limbajului împinsă până la aparența de nonsens
• ermetismul expresiei
• imagini artistice rare

Operă abordată pentru bacalaureat

Nichita Stănescu,Leoaică tânără iubirea

4) Romantismul

Curentul literar este greu de definit el desemnând o realitate de o complexitate uriaşă în continuă prefacere şi reaşezare în primul rând recalcitrantă la etichetări şi delimitări stricte definitive. Curentul literar este o mişcare literară de o anumită amploare şi durată; convergentă a unor principii generale de natură complexă (artistică, ideologică, filozofică) exprimate în literatură, care se pot subsuma unor viziuni comune într-o anumită perioadă istorică şi rezultanta generală a tendinţelor unei epoci.
Trăsături

• literatura romantică este produsul fanteziei și al sentimentului
• se remarcă aspirația spre originalitate și libertatea formei de exprimare
• se valorifică specificul național,folclorul și mitul
• antiteza este procedeul artistic fundamental
• limba literară se îmbogățește prin valorificarea tuturor registrelor( popular,arhaic,limbajul oral)
• apar specii noi cum ar fi : meditația,elegia,poemul ; Trasaturile 
•  ROMANTISMULUI :


- primatul sentimentului și al sensibilității;
- cultivarea fanteziei creatoare (fantasticul – categorie estetică romantică);
- expansiunea eului individual;
- reabilitarea personalității umane în complexitatea sa;
- evaziunea în trecut, istorie, mit, vis;
- iubirea – temă romantică în măsura în care apare ca ideal, utopie a iubirii împlinite;
- contemplarea naturii (natura - ,,état d’âme”); momentul predilect : noaptea, miezul nopții;
- atracția pentru spații exotice;
- preocuparea pentru redarea culorii locale;
- înclinația spre meditația filosofică;
- interesul pentru folclor, pentru specificul național;
- personajele sunt selectate din toate mediile sociale;
- eroul excepțional în situații excepționale;
- complexul geniului : omul superior se află în conflict cu semenii care nu sunt capabili să-i perceapă valoarea, este neînțeles de societatea impermeabilă la valoare;
- personajul romantic este dominat de trăsături extreme de caracter (construit din lumini și umbre), un damnat, chiar un nebun, animat de idealuri mărețe sau pesimist incorigibil;
- personajul romantic este tiranul, geniul, orfanul, nebunul;
- valorificarea antitezei ca modalitate de caracterizare a personajelor;
- ironia, autoironia – modalități romantice de raportare la lume sau la sine;
- libertatea totală în creație ; valorificarea urâtului, surprindera extremelor naturii;
- lărgirea și îmbogățirea limbii literare prin valorificarea vocabularului reprezentativ pentru toate registrele limbii;
- renunțarea la regula unităților.
Manifestul romantismului : Prefața la drama Cromwell, de Victor Hugo (1827).


Reprezentanți : Novalis, Hoffmann, Heine (Germania), W. Scott, Byron, Shelley (Anglia), V. Hugo, Lamartine, A. de Vigny, A. de Musset (Franța), Alessandro Manzoni și Giacomo Leopardi (Italia), Pușkin, Lermontov (Rusia), M. Eminescu ș. a.

Operă abordată pentru bacalaureat
Mihai Eminescu, Luceafărul
5) Tradiționalismul
Traditionalismul se refera la o atitudine culturala si la operele artistice care exprima si care au la baza respectul fata de valorile traditionale si evitarea formelor de expresie moderne, noi. Acest curent literar promoveaza si apara traditia, vazuta ca o insumare a valorilor arhaice.
Termenul de traditionalism functioneaza in antiteza cu modernismul, cele doua curente fiind reprezentative pentru perioada interbelica din literatura romaneasca. Punctul de pornire al acestui curent literar este in anul 1840 in revista „Dacia Literara”, unde in articolul „Introductie”, Mihail Kogalniceanu impunea conceptul de specific prin cele trei surse de inspiratie al operelor literare: istoria nationala, folclorul romanesc si natura.

Trăsături

• întoarcerea la originile literaturii
• ideea că mediul citadin este periculos pentru puritatea sufletelor
• problematica ţăranului
• accent pe etic, etnic, social
• universul patriarhal al satului
• proză realistă de reconstituire socială
• istoria şi folclorul sunt principalele izvoare de inspiraţie, dar într-un mod exaltat
• ilustrarea specificului naţional, în spirit exagerat

Operă abordată pentru bacalaureat
Vasile Voiculescu, În Gradina Ghetsemani