Mirela Broasca:Granita dintre Pesti si Berbec -(cuspida)

Graniţa dintre Peşti şi Berbec. Ce semnifică şi cum te afectează?

Dacă te-ai născut între 19 şi 24 martie, faci parte din cuspida dintre Peşti şi Berbec, numită şi “Cuspida Renaşterii”.

Personalitatea ta include caracteristici împrumutate de la ambele semne, iar asta îţi oferă îndrăzneala Berbecului şi imaginaţia extraordinară a Peştilor. Ai atât capacitatea de a visa la posibilităţi extraordinare, cât şi abilitatea şi curajul de a le pune în practică.
Cei care fac parte din această cuspidă sunt persoane neobişnuit de directe în modul în care abordează viaţa. Sunt curajoşi şi ies mereu în faţă, iar asta îi poate face fie admiraţi, fie neînţeleşi.
De cele mai multe ori aceşti nativi nu văd nimic greşit în felul lor de-a fi şi nu acceptă să se schimbe penru nimeni. Chiar şi cei mai timizi şi retraşi dintre aceştia au acel ceva autoritar şi hotărât, care îi ajută să obţină ceea ce îşi doresc prin insistenţă şi voinţă.
Fiecare cuspidă reprezintă elementele conflictuale ale două semne, iar acest lucru este valabil şi în cazul cuspidei dintre Peşti şi Berbec. Aceşti nativi combină curajul, dorinţa de acţiune a Berbecului, cu sensibilitatea şi adâncimea emoţională a Peştilor. De aceea, persoanele influenţate de această cuspidă pot fi neînţelese de cei care nu reuşesc să perceapă amestecul de caracteristici pasive şi active ale personalităţii lor. Pot fi în acelaşi timp visători şi oameni ai acţiunii.
Avantajul lor este acela că pot vedea adevăratele motive din spatele acţiunilor lor, dar şi ale altora.
Pot combina un caracter neînfricat cu un puternic sentiment de compasiune pentru ceilalţi, iar asta le permite să depăşească limite şi să spargă bariere, având susţinea celor din jur în aceste demersuri. Au idei inovatoare şi puterea de a le pune în practică.
Defectul acestor nativi este nerăbdarea şi incapacitatea de a face compromisuri, iar asta le pune în dificultate relaţiile de orice natură.Cel mai simplu e să-i iei aşa cum sunt şi să le încurajezi iniţiativele. Întocmai cum ghiocelul îşi face loc prin zăpadă cu curaj, riscând să îngheţe la o toană a vremii, la fel şi nativii "Renaşterii" par inconştienţi faţă de pericole şi sunt lipsiţi de prudenţă.Au însă o candoare adorabilă şi o încredere (uneori nejustificată) în succes. Cineva mai analitic ar putea fi exasperat de riscurile pe care nativii acestei cuspide şi le asumă. Dar, dacă ţinem cont că "soarta îi ajută pe cei curajoşi", ei pot reuşi acolo unde oricine altcineva ar da greş.

 

Prof.Broasca Mirela:Trasaturile simbolismului literar

 
Trăsăturile simbolismului literar:
- raportul dintre simbol (semn,cuvant) și eul poetic care nu este exprimat, ci sugerat, așadar sugestia este o manieră artistică obligatorie a creației simboliste;
- tema generală o constituie starea confuză și nevrotică a poetului într-o societate superficială, meschină, incapabilă să perceapă, să inteleagă și să aprecieze nivelul artei adevărate; alte teme și motive simboliste: orașul de provincie sufocant, natura ca stare de spirit, anotimpurile apocaliptice, dezintegrarea de materie, iubirea sâcâitoare, moartea ca proces de descompunere, solitudinea dezolantă, motivul apei ca substanța erozivă, motivul instrumentelor muzicale, motivul cromatic, olfactiv, etc.
- poezia simbolistă exprimă numai atitudini poetice sau stări sufletești specifice acestui curent literar: tristețea, dezgustul, oboseala psihică, disperarea, apăsarea, spaima, nevroza, toate fiind sugerate prin simboluri, fără a fi numite;
- corespondența dintre cuvintele-simbol și elementele din natură este principalul procedeu artistic de construire a poeziilor simboliste. Trăsăturile obiectului din natură sugerează stările interioare ale eului liric. (De ex: cuvântul-simbol "plumb" are drept corespondent un metal greu, de culoare cenușie, maleabil și cu o sonoritate surdă)
- preferința pentru imagini imprecise, difuze, fără contur;
- muzicalitatea creației simboliste se construiește fie prin prezența instrumentelor muzicale, fie prin muzicalitatea interioară a versurilor (prin verbe sau interjecții auditive);
- cromatica este de asemenea fie exprimată direct prin culori cu putere de simbol, fie sugerată prin corespondențe;
- olfactivul se manifestă prin mirosuri puternice;
- sinestezia este un procedeu artistic care marchează asocierea concomitentă a mai multor percepții diferite (sunet,culoare, parfum) și trezirea simultană a simțurilor;
- versul liber este o noutate prozodică; refrenul accentuează starea poetică, prin repetiția cromatică, olfactivă sau muzicală a simbolurilor.

Prof.Mirela Broasca:Subiectele la lb. si lit.romana date la Bac 2013

"Varianta 7

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I     (30 de puncte)
Citeste urmatorul text:

Strada Rahmaninov era la capatul ei dinspre lacuri un simplu drum de tara mergand intre un mal de lut si un sir de castani inalti, pe langa care se intindeau gardurile unor case de pe strazile perpendiculare - raspunzand spre lacul Floreasca - si zidurile cu ferestre mici ale unui fost grajd de cai de curse. Adesea, mormane de fan si de gunoaie umpleau aerul cu un miros hibrid de iarba cosita si de putrefactie acra [...]. Deasupra dimbului sedea dezolata ruina rosie a unei case neterminate. [...] De acolo, strada era pavata si canalizata, dar aproape fara nicio casa, intocmai ca si celelalte strazi din parcelare, presarate doar cu citeva vile, nu lipsite de gust. [...]

Pe drum [...] venea intr-o dupa-amiaza de decembrie a anului 1950, dinspre strada Baneasa Ancuta, o ceata de vreo douazeci de persoane, barbati si femei, intr-o coloana de cate doi. [...] Cu greu un spectator neinformat si-ar fi putut da seama cine sunt acesti oameni. Unii pareau lucratori sau mici impiegati, altii aproape cersetori, cativa erau imbracati mai bine, dar in vesminte prea uzate [...]. Toti se asemanau prin familiaritatea lor discreta, prin respectul pe care si-l acordau unul altuia, indiferent de infatisarea vestimentara, in fine, prin figurile destinse si expresive, in contrast cu tinuta lor. O femeie in varsta, iesita la un gard, atinse de brat pe unul din ei. Acesta era un barbat inalt, voinic, cu parul carunt, tuns marunt si ascuns in parte sub sapca data pe spate. Avea pe el numai un costum de haine gri, cu petice, foarte umflat, semn ca pe dedesubt era prevazut cu un cojocel, in picioare purta bocanci grei, iar pantalonii erau stransi jos, la glezna, cu cate-un gumilastic gros. Omul inalt parea un hamal, iar gumilasticele aveau probabil scopul sa-i degajeze picioarele in mers. Pe umerii sacoului erau cusute doua bucati de sac gros, in vederea, fara indoiala, de a feri haina de eroziune la ridicarea greutatilor si de a sluji totodata ca un soi de perne de amortizare a izbiturilor.
(G. Calinescu - Scrinul negru)

Redacteaza, pe foaia de examen, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte cu privire la text:
1. Numeste cate un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: mormane si uzate.     2 puncte
2. Explica rolul cratimei in secventa: cu cate-un gumilastic.     2 puncte
3. Construieste un enunt in care sa folosesti o locutiune/expresie care sa contina substantivul umar.     2 puncte
4. Mentioneaza tipul de perspectiva narativa din textul dat.     4 puncte
5. Precizeaza doua motive literare identificate in textul dat.     4 puncte
6. Selecteaza doua secvente din text care fixeaza dimensiunea spatiala.     4 puncte
7. Prezinta rolul verbelor la timpul imperfect din textul dat.     4 puncte
8. Ilustreaza, cu exemple din text, doua trasaturi ale genului epic.     4 puncte
9. Comenteaza, in 60 - 100 de cuvinte (sase-zece randuri), urmatoarea secventa din text: Acesta era un barbat inalt, voinic, cu parul carunt, tuns marunt si ascuns in parte sub sapca data pe spate. Avea pe el numai un costum de haine gri, cu petice, foarte umflat, semn ca pe dedesubt era prevazut cu un cojocel, in picioare purta bocanci grei, iar pantalonii erau stransi jos, la glezna, cu cate-un gumilastic gros. Omul inalt parea un hamal, iar gumilasticele aveau probabil scopul sa-i degajeze picioarele in mers. Pe umerii sacoului erau cusute doua bucati de sac gros, in vederea, fara indoiala, de a feri haina de eroziune la ridicarea greutatilor si de a sluji totodata ca un soi de perne de amortizare a izbiturilor.     4 puncte

SUBIECTUL al II-lea     (30 de puncte)

Scrie un text de tip argumentativ de 150 - 300 de cuvinte (15 - 30 de randuri) despre importanta alegerii unui model in viata.

In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
- sa respecti structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor in scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri;     8 puncte
- sa ai continutul adecvat argumentarii pe o tema data: formularea ipotezei/a propriei opinii fata de problematica pusa in discutie, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente;     16 puncte
- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si de punctuatie) si limitele de spatiu indicate.     6 puncte

SUBIECTUL al III-lea     (30 de puncte)

Redacteaza un eseu de 600 - 900 de cuvinte (doua - trei pagini), in care sa prezinti tema si viziunea despre lume dintr-un text poetic studiat, apartinand lui Tudor Arghezi, Ion Barbu sau Lucian Blaga.

In elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere:
- evidentierea a doua trasaturi care fac posibila incadrarea textului poetic studiat intr-o orientare literara, intr-o perioada, intr-un curent cultural/literar sau intr-o orientare tematica;
- prezentarea a doua imagini/idei poetice, relevante pentru tema si viziunea despre lume din textul poetic studiat;
- ilustrarea a patru elemente de compozitie si de limbaj ale textului poetic studiat, semnificative pentru ilustrarea temei si a viziunii despre lume (de exemplu: imaginar poetic, titlu, incipit, relatii de opozitie si de simetrie, motiv poetic, laitmotiv, figuri semantice/tropi, elemente de prozodie, etc.);
- sustinerea unei opinii despre modul in care tema si viziunea despre lume se reflecta in textul poetic studiat.

Nota!
Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru continutul eseului vei primi 16 puncte (cate 4 puncte pentru fiecare cerinta/reper).
Pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor in scris - 3 puncte; abilitati de analiza si de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuatia - 2 puncte; asezarea in pagina, lizibilitatea - 1 punct; incadrarea in limitele de spatiu indicate - 1 punct).

In vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum 600 de cuvinte (doua pagini) si sa dezvolte subiectul propus."

Subiectele de la Profilurile Uman si Pedagogic

La profilurile Umanist si Pedagogic, Subiectul I a avut mai multe sub-puncte care au pornit de la un fragment din "Accidentul" de Mihail Sebastian. Absolventii au avut de numit cate un sinonim neologic pentru cuvintele "va zari" si "obosita", de explicat rolul ghilimelelor intr-o secventa din text ("La ce bun sa-ti spun, tot n-ai sa crezi, tot n-ai sa intelegi..."), de construit un enunt in care sa ilustreze sensul conotativ al cuvantului "drum" si sa mentioneze tipul de perspectiva narativa din textul "Accidentul".

Tot la primul subiect, o cerinta a fost ca elevii sa precizeze doua motive literare din text, sa selecteze doua secvente din text care fixeaza dimensiunea spatiala, sa prezinte valoarea expresiva a verbelor la imperfect din acel text, precum si sa ilustreze doua trasaturi ale genului epic. Un alt punct le-a cerut absolventilor sa comenteze in 60 - 100 de cuvinte (sase - zece randuri) o secventa din textul de Mihail Sebastian.

Subiectul al II-lea a avut ca cerinta realizarea unui text de tip argumentativ de 150 - 300 de cuvinte (15 - 30 de randuri) despre "utilitatea scrierii unui jurnal la varsta adolescentei".

Subiectul al III-lea a vizat redactarea unui eseu de 600 - 900 de cuvinte (doua - trei pagini) in care candidatii sa prezinte "tema si viziunea despre lume dintr-un text poetic studiat, apartinand simbolismului."

 Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă – Limba şi literatura română Varianta 7
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică; Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
Barem de evaluare şi de notare 1
Examenul de bacalaureat naţional 2013
Proba E. a)
Limba şi literatura română
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică;
Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Varianta 7
· Se punctează oricare alte formulări/modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.
· Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordă
fracţiuni de punct.
· Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total
acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. câte 1 punct pentru numirea fiecărui sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor date (de exemplu:
mormane – grămezi; uzate – degradate) 2x1p= 2 puncte
2. explicarea rolului cratimei în secvenţa indicată (de exemplu: marchează rostirea legată a două cuvinte)
2 puncte
3. construirea oricărui enunţ în care se foloseşte corect o locuţiune/expresie cu substantivul indicat 2 puncte
4. menționarea corectă a tipului de perspectivă narativă din textul dat (de exemplu: perspectivă obiectivă)
4 puncte
5. câte 2 puncte pentru precizarea fiecăruia dintre cele două motive literare identificate în textul dat (de
exemplu: orașul, drumul) 2x2p= 4 puncte
6. câte 2 puncte pentru selectarea fiecărei secvenţe care fixează dimensiunea spațială (de exemplu: Strada
Rahmaninov era la capătul ei dinspre lacuri; De acolo, strada era pavată) 2x2p= 4 puncte
7. prezentarea adecvată şi nuanţată a rolului verbelor la timpul imperfect 4 p. / prezentare superficială 2 p.
4 puncte
8. − câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două trăsături ale genului epic, prezente în textul dat (de
exemplu: prezenţa instanţelor comunicării narative – narator, personaje; folosirea naraţiunii ca mod de
expunere) 2x1p=2 puncte
− câte 1 punct pentru ilustrarea prin exemple din text a fiecărei trăsături menţionate 2x1p=2 puncte
9. comentarea adecvată şi nuanţată a secvenţei citate, în limitele de spaţiu indicate 4 p. / comentarea parţial adecvată sau nerespectarea limitelor de spaţiu indicate 2 p. 4 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
− structura discursului de tip argumentativ:
· formulare adecvată a ideilor în scris: text clar organizat, coerent, cu echilibru între cele trei componente:
ipoteza, enunţarea şi dezvoltarea argumentelor, concluzia 4 p. / formulare parţial adecvată 2 p. 4 puncte
· utilizare adecvată a mijloacelor lingvistice utile exprimării unei aprecieri (de exemplu: verbe de opinie,adverbe/locuţiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai subiectivităţii evaluative, conjuncţii/locuţiuni conjuncţionale cu rol argumentativ, utilizate pentru exprimarea raporturilor de tip cauzal, consecutiv, final,concluziv etc., conectori argumentativi) 4 p. / utilizare parţial adecvată 2 p. 4 puncte
− conţinutul argumentării:
· formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de problematica propusă 2 puncte
· câte 3 puncte pentru enunţarea fiecăruia dintre cele două argumente adecvate ipotezei 2x3p= 6 puncte
· câte 3 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre argumentele enunţate
2x3p= 6 puncte
· formularea unei concluzii pertinente 2 puncte
− respectarea normelor limbii literare şi a limitelor de spaţiu indicate:
· registrul stilistic adecvat cerinţei 1 punct
· respectarea normelor de exprimare (0-1 greşeli lexicale sau morfosintactice – 2 p.; 2 greşeli – 1 p.; 3 sau
mai multe greşeli – 0 p.) 2 puncte
· respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0-1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 2 p.;
2 greşeli – 1 p.; 3 sau mai multe greşeli – 0 p.) 2 puncte
· respectarea limitelor de spaţiu indicate 1 punct
Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă – Limba şi literatura română Varianta 7
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică; Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
Barem de evaluare şi de notare 2
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Conţinut – 16 puncte
– câte 2 puncte pentru evidenţierea adecvată şi nuanţată a fiecărei trăsături a textului poetic studiat, care face posibilă încadrarea într-o orientare literară, într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică 2x2p= 4 puncte
(Cele 2 puncte pentru fiecare trăsătură se acordă astfel:
· prezentare nuanţată şi adecvată a trăsăturii 2 p.
· prezentare schematică sau superficială a trăsăturii 1 p.)
– prezentarea a două imagini/idei poetice, relevante pentru tema şi viziunea despre lume din textul poetic studiat 4 puncte
· prezentarea temei şi a viziunii despre lume şi ilustrarea acesteia prin două imagini/idei poetice
relevante 4 p.
· prezentarea temei şi a viziunii despre lume şi ilustrarea printr-o imagine/idee poetică 2 p.
· simpla numire a temei sau a unor idei poetice 1 p.
− câte 1 punct pentru ilustrarea fiecăruia dintre cele patru elemente de compoziţie și de limbaj ale textului poetic studiat, semnificative pentru ilustrarea temei şi a viziunii despre lume 4x1p= 4 puncte
− susţinerea pertinentă a opiniei formulate 4 p. / încercare de susţinere a opiniei sau schematism 2 p. / simpla formulare a opiniei 1 p. 4 puncte
Redactare – 14 puncte
− organizarea ideilor în scris 3 puncte
· 3 puncte pentru text clar, organizat, coerent, cu echilibru între introducere, cuprins şi încheiere, în care construcţia paragrafelor subliniază ideile în succesiune logică
· 2 puncte pentru text parţial organizat, cu dezechilibru între componente, în care construcţia
paragrafelor nu subliniază ideile în succesiune logică
· 1 punct pentru text vag organizat, fără evidenţierea trecerii de la o idee la alta
− abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
· 3 puncte pentru relaţie adecvată între idee şi argument, utilizare de argumente convingătoare,
formulare de judecăţi de valoare relevante
· 2 puncte pentru relaţie parţial adecvată între idee şi argument, utilizare de argumente insuficient de convingătoare, formulare de judecăţi parţial relevante
· 1 punct pentru relaţie nerelevantă între idee şi argument, schematism
− utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului, sintaxă adecvată 2 p. / vocabular restrâns, monoton 1 p.) 2 puncte
− ortografia (0-1 erori: 2 p. / 2 erori: 1 p. / 3 sau mai multe erori: 0 p.) 2 puncte
− punctuaţia (0-1 erori: 2 p. / 2 erori: 1 p. / 3 sau mai multe erori: 0 p.) 2 puncte
− aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea 1 punct
− încadrarea în limitele de spaţiu indicate 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 600 de cuvinte
(două pagini) şi să dezvolte subiectul propus.

.............................................................................................................
 Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă – Limba şi literatura română Varianta 7
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
Barem de evaluare şi de notare 1
Examenul de bacalaureat național 2013
Proba E. a)
Limba şi literatura română
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Varianta 7
· Se punctează oricare alte formulări/modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.
· Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordă
fracţiuni de punct.
· Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total
acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. câte 1 punct pentru numirea fiecărui sinonim neologic pentru sensul din text al cuvintelor date (de exemplu:va zări – va observa; obosită – extenuată) 2x1p= 2 puncte
2. explicarea rolului ghilimelelor din secvența indicată (de exemplu: marchează începutul și sfârșitul vorbirii directe) 2 puncte
3. construirea unui enunţ în care se ilustrează corect sensul conotativ al cuvântului indicat 2 puncte
4. menționarea corectă a tipului de perspectivă narativă din textul dat (de exemplu: perspectivă obiectivă)4 puncte
5. câte 2 puncte pentru precizarea fiecăruia dintre cele două motive literare identificate în textul dat (de exemplu: fotografia, reveria) 2x2p= 4 puncte
6. câte 2 puncte pentru selectarea fiecăreia dintre cele două secvenţe care fixează dimensiunea spațială (de exemplu: pe Calea Victoriei, în față la Corso; de pe celălalt trotuar) 2x2p= 4 puncte
7. prezentarea adecvată şi nuanţată a rolului verbelor la timpul imperfect 4 p. / prezentare superficială 2 p.   4 puncte
8. − câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două trăsături ale genului epic, prezente în textul dat (de exemplu: prezenţa instanţelor comunicării narative – narator, personaje; folosirea naraţiunii ca mod de expunere) 2x1p= 2 puncte
− câte 1 punct pentru ilustrarea prin exemple din text a fiecărei trăsături menţionate 2x1p= 2 puncte
9. comentarea adecvată şi nuanţată a secvenţei citate, în limitele de spaţiu indicate 4 p. / comentarea parţial adecvată sau nerespectarea limitelor de spaţiu indicate 2 p. 4 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
− structura discursului de tip argumentativ:
· formulare adecvată a ideilor în scris: text clar organizat, coerent, cu echilibru între cele trei componente:ipoteza, enunţarea şi dezvoltarea argumentelor, concluzia 4 p. / formulare parţial adecvată 2 p. 4 puncte
· utilizare adecvată a mijloacelor lingvistice utile exprimării unei aprecieri (de exemplu: verbe de opinie,adverbe/locuţiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai subiectivităţii evaluative, conjuncţii/locuţiuni conjuncţionale cu rol argumentativ, utilizate pentru exprimarea raporturilor de tip cauzal, consecutiv, final,concluziv etc., conectori argumentativi) 4 p. / utilizare parţial adecvată 2 p. 4 puncte
− conţinutul argumentării:
· formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de problematica propusă 2 puncte
· câte 3 puncte pentru enunţarea fiecăruia dintre cele două argumente adecvate ipotezei 2x3p= 6 puncte
· câte 3 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre argumentele enunţate
2x3p= 6 puncte
· formularea unei concluzii pertinente 2 puncte
− respectarea normelor limbii literare şi a limitelor de spaţiu indicate:
· registrul stilistic adecvat cerinţei 1 punct
· respectarea normelor de exprimare (0-1 greşeli lexicale sau morfosintactice – 2 p.; 2 greşeli – 1 p.; 3 sau mai multe greşeli – 0 p.) 2 puncte
· respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0-1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 2 p.;2 greşeli – 1 p.; 3 sau mai multe greşeli – 0 p.) 2 puncte
· respectarea limitelor de spaţiu indicate 1 punct
Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă – Limba şi literatura română Varianta 7
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
Barem de evaluare şi de notare 2
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Conţinut – 16 puncte
– câte 2 puncte pentru evidenţierea adecvată şi nuanţată a fiecărei trăsături a textului poetic studiat, care face posibilă încadrarea în simbolism 2x2p= 4 puncte
(Cele 2 puncte pentru fiecare trăsătură se acordă astfel:
· prezentare nuanţată şi adecvată a trăsăturii 2 p.
· prezentare schematică sau superficială a trăsăturii 1 p.)
– câte 2 puncte pentru prezentarea fiecăreia dintre cele două imagini/idei poetice relevante pentru tema şi viziunea despre lume din textul poetic studiat 2x2p= 4 puncte
· prezentarea temei şi a viziunii despre lume şi ilustrarea acesteia prin două imagini/idei poetice
relevante 4 p.
· prezentarea temei şi a viziunii despre lume şi ilustrarea printr-o imagine/idee poetică 2 p.
· simpla numire a temei sau a unor idei poetice 1 p.
– câte 1 punct pentru ilustrarea fiecăruia dintre cele patru elemente de compoziţie și de limbaj ale textului poetic studiat, semnificative pentru tema şi viziunea despre lume 4x1p= 4 puncte
– susţinerea pertinentă a opiniei formulate 4 p. / încercare de susţinere a opiniei sau schematism 2 p. / simpla formulare a opiniei 1 p. 4 puncte
Redactare – 14 puncte
− organizarea ideilor în scris 3 puncte
· 3 puncte pentru text clar, organizat, coerent, cu echilibru între introducere, cuprins şi încheiere, în care construcţia paragrafelor subliniază ideile în succesiune logică
· 2 puncte pentru text parţial organizat, cu dezechilibru între componente, în care construcţia
paragrafelor nu subliniază ideile în succesiune logică
· 1 punct pentru text vag organizat, fără evidenţierea trecerii de la o idee la alta
− abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
· 3 puncte pentru relaţie adecvată între idee şi argument, utilizare de argumente convingătoare,
formulare de judecăţi de valoare relevante
· 2 puncte pentru relaţie parţial adecvată între idee şi argument, utilizare de argumente insuficient de convingătoare, formulare de judecăţi parţial relevante
· 1 punct pentru relaţie nerelevantă între idee şi argument, schematism
− utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului, sintaxă adecvată 2 p. / vocabular restrâns, monoton 1 p.) 2 puncte
− ortografia (0-1 erori: 2 p. / 2 erori: 1 p. / 3 sau mai multe erori: 0 p.) 2 puncte
− punctuaţia (0-1 erori: 2 p. / 2 erori: 1 p. / 3 sau mai multe erori: 0 p.) 2 puncte
− aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea 1 punct
− încadrarea în limitele de spaţiu indicate 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 600 de cuvinte
(două pagini) şi să dezvolte subiectul propus.
 

Prof.Mirela Broasca:Variante rezolvate la limba romana-bac 2013(Niciodata,toamna si ''Amurg de iarna)

 

Subiect I - Varianta 11

Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Niciodată toamna nu fu mai frumoasă
Sufletului nostru bucuros de moarte.
Palid aşternut e şesul cu mătasă.
Norilor copacii le urzesc brocarte*.
Casele-adunate, ca nişte urcioare
Cu vin îngroşat în fundul lor de lut,
Stau în ţărmu-albastru-al râului de soare,
Din mocirla cărui aur am băut.

Păsările negre suie în apus,
Ca frunza bolnavă-a carpenului sur
Ce se desfrunzeşte, scuturând în sus,
Foile-n azur.

Cine vrea să plângă, cine să jelească
Vie să asculte-ndemnul ne-nţeles,
Şi cu ochii-n facla plopilor cerească
Să-şi îngroape umbra-n umbra lor, în şes.

(Tudor Arghezi, Niciodată toamna)

*brocart, brocarturi, s.n. – ţesătură de mătase de calitate superioară, înflorată sau ornamentată cu fire de aur ori de argint

Cerințe:

1. Transcrie două cuvinte obţinute prin derivare cu prefix.

2. Precizează două consecinţe ale utilizării cratimei în structura „să asculte-ndemnul”.

3. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra omonimia cuvântului vin.

4. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale cromatice.

5. Precizează valoarea expresivă a utilizării verbului a fi la timpul perfect simplu.

6. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie.

7. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua.

8. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date.

9. Motivează, prin evidenţierea a două trăsături existente în text, apartenenţa acestuia la direcţia modernistă/ la modernism.

Rezolvare:

1. Două cuvinte obținute prin derivare cu prefixe: “desfrunzește”, “îngroape”.

2. Cratima marchează rostirea împreună a două cuvinte diferite, verbul predicativ și substantivul cu funcție de complement direct. De asemenea cratima notează dispariția vocalei “î” și ajută la păstrarea măsurii versului.

3. Două enunțuri care ilustrează omonimia cuvântului “vin”:
• Vin cu voi în excursie.
• La acest magazin se vinde un vin roșu de calitate.

4. Imagini vizuale cromatice: “ţărmu-albastru-al râului de soare,”;
“Păsările negre”.

5. Folosirea verbului “a fi” la perfect simplu are ca efect sublinierea specificului unei toamne anume, în sensul frumuseții. Această toamnă este deosebită pentru eul liric prin raportare la alte toamne, raportare realizată cu ajutorul adverbului “niciodată”.

6. Două teme/motive literare prezente în poezie: natura, timpul.

7. Epitetul personificator ”bolnavă” asociat substantivului “frunză” sugerează venirea toamnei, care transformă natura, o face să pară devitalizată.

8. Titlul poeziei “Niciodată,toamna” își clarifică înțelesul în primul vers al poeziei. Elementele naturii sunt marcate de schimbările specifice anotimpului toamna. Astfel, șesul e “palid, îngălbenit”, “păsările negre suie in apus“ iar culoarea plopilor amintește de o faclă .Omul este chemat să vie să asculte – indemnul neînțeles care cheamă la consonanță(armonie) cu natura.

9. Apartenenţa la modernism este motivată de tematica poeziei, de crizele existenţiale, condiţia efemeră a condiţiei umane, sentimentul nostalgic al apropierii morţii. În cazul lui Arghezi, un rol important în configurarea modernismului operei sale îl are modul particular de folosire a limbajului, cât şi structura aleatorie a textului etc.

Subiect I - Varianta 15

Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Amurg de iarnă, sumbru, de metal,
Câmpia albă – un imens rotund –
Vâslind, un corb încet vine din fund,
Tăind orizontul, diametral.

Copacii rari şi ninşi par de cristal.
Chemări de dispariţie mă sorb,
Pe când, se-ntoarce-acelaşi corb,
Tăind orizontul, diametral.

(George Bacovia, Amurg de iarnă)

Cerințe:

1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor sumbru şi încet.

2. Explică utilizarea cratimei în structura „se-ntoarce-acelaşi”.

3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul a tăia.

4. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale.

5. Menţionează două teme/ motive literare prezente în textul dat.

6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă.

7. Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa a doua, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.

8. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date.

9. Motivează, prin evidenţierea a două trăsături existente în text, apartenenţa poeziei la simbolism.

Rezolvare:

1. Sinonime pentru cuvintele:
Sumbru = întunecat, mohorât
Încet = domol, greoi

2. Cratima se folosește pentru că se rostesc împreună două cuvinte; se evită hiatul și se respectă măsura versului.

3. Două expresii / locuțiuni care conțin cuvântul ”a tăia “:
"A tăia frunză la câini”;
“A tăia calea “;
“A tăia vorba cuiva”.

4. Două fragmente de vers care conțin imagini vizuale:
“Câmpia albă -un imens rotund”;
“Copacii rari și ninși par de cristal”

5. Două teme / motive literare, prezente în textul dat:
Temele sunt natura și moartea.

6. Epitetul metaforic ”de metal “, sugerează o materie durificată, rigidă.

7. Pastelul realizat este expresia unei stări interioare. Viziunea poetică prezintă o materie transformată în metal și mineral, sugestivă fiind comparația ”Copacii rari și ninși par de cristal”. Senzația de gol este redată în versul “Chemări de dispariție mă sorb”. Spațiul este străbătut de tensiuni simbolizate de mișcarea corbului. Ultimul vers conține refrenul operei. Sentimentul de neliniște este amplificat și de nerespectarea ritmului în versul-refren.

8. Titlul poeziei redă esența tabloului descris. Elementele cadrului-exterior sunt reduse la minimum: câmpia albă, copacii rari și ninși și corbul care traversează tabloul. Acest pastel este expresia unei stări interioare. Descrierea creează impresia de vid, de gol.

9. Poezia se încadrează în simbolism datorită următoarelor aspecte:
- prin sugestia muzicală, prin simbolismul sonor al vocalelor “a”și “u” și prin versul-refren: ”Tăind orizontul diametral”
- În al doilea rând, poezia se bazează pe sugestie și pe simetrie.

Subiect I - Varianta 15

Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Amurg de iarnă, sumbru, de metal,
Câmpia albă – un imens rotund –
Vâslind, un corb încet vine din fund,
Tăind orizontul, diametral.

Copacii rari şi ninşi par de cristal.
Chemări de dispariţie mă sorb,
Pe când, se-ntoarce-acelaşi corb,
Tăind orizontul, diametral.

(George Bacovia, Amurg de iarnă)

Cerințe:

1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor sumbru şi încet.

2. Explică utilizarea cratimei în structura „se-ntoarce-acelaşi”.

3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul a tăia.

4. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale.

5. Menţionează două teme/ motive literare prezente în textul dat.

6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă.

7. Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa a doua, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.

8. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date.

9. Motivează, prin evidenţierea a două trăsături existente în text, apartenenţa poeziei la simbolism.

Rezolvare:

1. Sinonime pentru cuvintele:
Sumbru = întunecat, mohorât
Încet = domol, greoi

2. Cratima se folosește pentru că se rostesc împreună două cuvinte; se evită hiatul și se respectă măsura versului.

3. Două expresii / locuțiuni care conțin cuvântul ”a tăia “:
"A tăia frunză la câini”;
“A tăia calea “;
“A tăia vorba cuiva”.

4. Două fragmente de vers care conțin imagini vizuale:
“Câmpia albă -un imens rotund”;
“Copacii rari și ninși par de cristal”

5. Două teme / motive literare, prezente în textul dat:
Temele sunt natura și moartea.

6. Epitetul metaforic ”de metal “, sugerează o materie durificată, rigidă.

7. Pastelul realizat este expresia unei stări interioare. Viziunea poetică prezintă o materie transformată în metal și mineral, sugestivă fiind comparația ”Copacii rari și ninși par de cristal”. Senzația de gol este redată în versul “Chemări de dispariție mă sorb”. Spațiul este străbătut de tensiuni simbolizate de mișcarea corbului. Ultimul vers conține refrenul operei. Sentimentul de neliniște este amplificat și de nerespectarea ritmului în versul-refren.

8. Titlul poeziei redă esența tabloului descris. Elementele cadrului-exterior sunt reduse la minimum: câmpia albă, copacii rari și ninși și corbul care traversează tabloul. Acest pastel este expresia unei stări interioare. Descrierea creează impresia de vid, de gol.

9. Poezia se încadrează în simbolism datorită următoarelor aspecte:
- prin sugestia muzicală, prin simbolismul sonor al vocalelor “a”și “u” și prin versul-refren: ”Tăind orizontul diametral”
- În al doilea rând, poezia se bazează pe sugestie și pe simetrie.

 

Prof.Mirela Broasca:Bacul olimpicilor:Proba la lb. romana-profil real +uman

"Varianta 2
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.
Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. 

SUBIECTUL I     (30 de puncte)

Citeste urmatorul text:

1 Din cerurile-albastre
Luceferi se desfac,
Zambind iubirii noastre
Si undelor pe lac.
De glasul pasarelelor
Pe ganduri codru-i pus.
O, stelelor, stelelor,
Unde v-ati dus?

9 In turme calatoare
Trec nourii pe ceri,
Ce seaman pieritoare
Duioaselor dureri.
De stralucirea florilor
E campul tot rapus.
O, norilor, norilor,
Unde v-ati dus?

17 Soptiri aeriane
Patrund din mal in mal
S-a stelelor icoane
Pre fiecare val.
De ochii tai cei plini de-amor
Aminte mi-am adus
O, stelelor, stelelor,
Unde v-ati dus?

25 Cum iedera se leaga
De ramuri de stejar,
Mi-a fost odata draga
Si draga-mi este iar.
De bratul tau cuprins cu dor
Aminte mi-am adus.
O, bratelor, bratelor,
Unde v-ati dus?

(Mihai Eminescu, Din cerurile-albastre)

Redacteaza, pe foaia de examen, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte cu privire la text:
1. Numeste cate un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: zambind si odata.     2 puncte
2. Explica rolul cratimei in secventa: S-a stelelor icoane.     2 puncte
3. Construieste un enunt in care sa folosesti o locutiune/expresie care sa contina substantivul ochi.     2 puncte
4. Mentioneaza doua marci lexico-gramaticale ale subiectivitatii prezente in textul dat.     4 puncte
5. Precizeaza doua motive literare identificate in textul dat.     4 puncte
6. Selecteaza doua secvente din text care contureaza dimensiunea spatiala a imaginarului poetic.     4 puncte
7. Prezinta semnificatia a doua figuri de stil diferite din a doua strofa.     4 puncte
8. Ilustreaza, cu exemple din text, doua trasaturi ale genului liric.     4 puncte
9. Comenteaza, in 60 - 100 de cuvinte (sase - zece randuri), prima strofa a textului, prin evidentierea relatiei dintre ideea poetica si mijloacele artistice.     4 puncte

SUBIECTUL AL II-LEA     (30 de puncte)

Scrie un text de tip argumentativ de 150 - 300 de cuvinte (15 - 30 de randuri) despre modul in care activitatea de voluntariat contribuie la dezvoltarea personala.

In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
- sa respecti structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor in scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri;     8 puncte
- sa ai continutul adecvat argumentarii pe o tema data: formularea ipotezei/a propriei opinii fata de problematica pusa in discutie, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente;     16 puncte
- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si de punctuatie) si limitele de spatiu indicate.     6 puncte

SUBIECTUL AL III-LEA     (30 de puncte)

Redacteaza un eseu de 600 - 900 de cuvinte (doua - trei pagini), in care sa prezinti relatia dintre doua personaje dintr-un roman psihologic studiat.

In elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere:
- prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecaruia dintre personajele alese din romanul psihologic studiat;
- evidentierea, prin doua episoade/citate/secvente comentate, a modului in care evolueaza relatia dintre cele doua personaje;
- ilustrarea a patru elemente de structura si de compozitie ale romanului psihologic studiat, semnificative pentru analiza relatiei dintre cele doua personaje (de exemplu: actiune, conflict, relatii temporale si spatiale, incipit, final, tehnici narative, perspectiva narativa, registre stilistice, limbajul personajelor etc.);
- sustinerea unei opinii despre modul in care o idee sau tema romanului psihologic studiat se reflecta in evolutia relatiei dintre cele doua personaje.

Nota!
Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru continutul eseului vei primi 16 puncte (cate 4 puncte pentru fiecare cerinta/reper).
Pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor in scris - 3 puncte; abilitati de analiza si de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuatia - 2 puncte; asezarea in pagina, lizibilitatea - 1 punct; incadrarea in limitele de spatiu indicate - 1 punct).

In vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum 600 de cuvinte (doua pagini) si sa dezvolte subiectul propus."

Subiecte - Limba si literatura romana / Profilul umanist

"Varianta 2
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.
Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. 

SUBIECTUL I     (30 de puncte)

Citeste urmatorul text:

Unde esti astazi nu stiu.
Vulturii treceau prin Dumnezeu deasupra noastra.
Alunec in amintire, e-asa de mult de-atunci.
Pe culmile vechi unde soarele iese din pamant
privirile tale erau albastre si-nalte de tot.
Zvon legendar se ridica din brazi.
Ochi atot intelegator era iezerul* sfant.

In mine se mai vorbeste si astazi despre tine.
Din gene, ape moarte mi se preling.
Ar trebui sa tai iarba,
ar trebui sa tai iarba pe unde-ai trecut.
Cu coasa tagaduirei pe umar
in cea din urma tristete ma-ncing.

(Lucian Blaga, Amintire)

*iezer, iezere - lac adanc (de munte)

Redacteaza, pe foaia de examen, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte cu privire la text:
1. Numeste cate un sinonim neologic pentru sensul din text al cuvintelor: sfant si tagaduire.    2 puncte
2. Explica rolul cratimei in secventa: si-nalte de tot.    2 puncte
3. Construieste un enunt in care sa ilustrezi sensul conotativ al cuvantului soare.    2 puncte
4. Precizeaza o tema si un motiv literar identificate in textul dat.    4 puncte
5. Mentioneaza doua marci lexico-gramaticale ale subiectivitatii prezente in textul dat.    4 puncte
6. Selecteaza doua secvente din text care contureaza dimensiunea temporala a imaginarului poetic.    4 puncte
7. Prezinta semnificatia a doua figuri de stil diferite din a doua strofa.    4 puncte
8. Ilustreaza, cu exemple din text, doua trasaturi ale genului liric.    4 puncte
9. Comenteaza, in 60 - 100 de cuvinte (sase - zece randuri), prima strofa a textului dat, prin evidentierea relatiei dintre ideea poetica si mijloacele artistice.    4 puncte

SUBIECTUL AL II-LEA     (30 de puncte)

Scrie un text de tip argumentativ de 150 - 300 de cuvinte (15 - 30 de randuri) despre utilitatea cunoasterii biografiei artistului in vederea intelegerii operei sale.

In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
- sa respecti structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor in scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri;    8 puncte
- sa ai continutul adecvat argumentarii pe o tema data: formularea ipotezei/a propriei opinii fata de problematica pusa in discutie, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente;    16 puncte
- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si de punctuatie) si limitele de spatiu indicate.    6 puncte

SUBIECTUL AL III-LEA     (30 de puncte)

Redacteaza un eseu de 600 - 900 de cuvinte (doua - trei pagini), in care sa prezinti particularitatile de constructie a unui personaj dintr-un text narativ studiat, apartinand lui Ioan Slavici, Liviu Rebreanu sau G. Calinescu.

In elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere:
- prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/conflictele din textul narativ studiat;
- evidentierea, prin doua episoade/citate/secvente comentate, a unei trasaturi a personajului ales;
- ilustrarea a patru elemente de structura si de compozitie ale textului narativ, semnificative pentru constructia personajului ales (de exemplu: actiune, conflict, relatii temporale si spatiale, incipit, final, tehnici narative, perspectiva narativa, registre stilistice,  limbajul personajelor etc.);
- sustinerea unei opinii despre modul in care o idee sau tema textului narativ studiat se reflecta in constructia personajului ales.

Nota!
Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru continutul eseului vei primi 16 puncte (cate 4 puncte pentru fiecare cerinta/reper).
Pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor in scris - 3 puncte; abilitati de analiza si de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuatia - 2 puncte; asezarea in pagina, lizibilitatea - 1 punct; incadrarea in limitele de spatiu indicate - 1 punct).

In vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum 600 de cuvinte (doua pagini) si sa dezvolte subiectul propus."


Commnent:
Subiecte relativ accesibile,in comparatie cu ceea ce ne asteptam noi sa fie....Ca sugestie,la partea a treia, elevii puteau scrie despre relaţia dintre Ştefan Gheorghidiu şi Ela, care din punct de vedere caracterologic regresează din fata bună, blândă, caldă, altruistă, în contact cu averea şi gaşca Anişoarei, şi devine snoabă, parvenită, arogantă, necinstită, infidelă. El este condamnat să fie martor acestei decăderi morale. Un alt exemplu de roman psihologic este Enigma Otiliei.
 

Prof.Mirela Broasca:Subiectele la limba si literatura romana la Evaluarea Nationala din 25.06.2013

Limba si literatura romana
Varianta 10

* Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.
* Timpul de lucru efectiv este de 2 ore.

SUBIECTUL I     (42 de puncte)
Citeste, cu atentie, textul:

Fusese scolar bun. Clasele primare le invatase la Domnu Ghervescu, in sat la el. D. Ghervescu l-a vazut asa cuminte si cu dragoste de carte si i s-a facut oaresicum mila. El avea un frate, popa la Bucuresti - i-a scris un ravas lung, in care-i spunea c-a descoperit un talent grozav intr-un baiat de acolo din sat si, cum baiatul e sarac si ar vrea sa invete mai departe, ar fi bine […] sa-l ia pe langa dansul si sa-l dea acolo la gimnaziu. Mai tarziu - cine stie ce va putea iesi din aceasta binefacere…
Frate-sau i-a raspuns si el, printr-o scrisoare lunga, ca-l primeste bucuros […].
Asa ca lucrurile s-au pus iute la cale. Biata Ilinca Vaduva i-a pregatit baiatului in pripa ce-a putut, a mai imprumutat cate o bucatica de panza de prin sat, de i-a facut si ea ce s-a priceput, ca o mama - si pe la parguitul strugurilor s-a despartit, cu lacramile pe obraz, de singura odrasla a casei si singura ei mangaiere.
- Radule, mama, vezi de nu ne uita, sa ne mai scrii de pe acolo…
Si s-a deprins Radu cu toate, pentru ca era baiat bun, supus si rabdator. Cateva zile, la inceput, il cam zapacise orasul acesta mare, in care el venise pentru intaia oara. Podoabele pravaliilor cu geamuri cat usa, zgomotul trasurilor, invalmaseala lumii, casele mari cu cate patru randuri ii atatau curiozitatea lui de copil neobisnuit cu astfel de lucruri, il opreau in loc cateodata, iar feluritele impresii ii navaleau in cap valvartej si-i tarau gandurile si mirarea ca intr-un suvoi naprasnic. […]
Vara, la vacanta cea mare, indata dupa impartirea premiilor, isi strangea lucrusoarele, saruta frumos mana parintelui si mamei preotese, isi lua legatura la subtioara si pleca pe jos acasa, cu inima plina de dor, de bucurie si de nerabdare.
Iar mama Ilinca, in toti anii, la ziua aceea, deretica mai frumos prin casa, gatea toate pentru de-ale mancarii […].
Si cat ii ea de trecuta, de slaba si batuta de necazuri, dar fata ii intinereste cand vede pe Radu viind*; […] se repede in cale-i si intr-un suflet e la poarta tarinei*.
(Alexandru Vlahuta, Din durerile lumii)

*viind - venind
*tarina, s.f. - camp cultivat; ogor, aratura

A. Scrie, pe foaia de examen, raspunsul pentru fiecare dintre cerintele de mai jos:
1. Noteaza cate un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: sarac, mari, bucurie.     6 puncte
2. Explica rolul virgulei in secventa cu inima plina de dor, de bucurie si de nerabdare.     6 puncte
3. Transcrie, din text, doua cuvinte/grupuri de cuvinte care se refera la timpul in care se petrece actiunea.     6 puncte
4. Mentioneaza doua trasaturi ale genului epic prezente in textul dat.     6 puncte
5. Prezinta, in 30-50 de cuvinte (3-5 randuri), semnificatia secventei: Biata Ilinca Vaduva i-a pregatit baiatului in pripa ce-a putut, a mai imprumutat cate o bucatica de panza de prin sat, de i-a facut si ea ce s-a priceput, ca o mama - si pe la parguitul strugurilor s-a despartit, cu lacramile pe obraz, de singura odrasla a casei si singura ei mangaiere.     6 puncte

B. Redacteaza o compunere de 150-250 de cuvinte (15-25 de randuri), in care sa evidentiezi trasaturile unui personaj din fragmentul citat.     12 puncte
In compunerea ta, trebuie:
- sa numesti doua mijloace de caracterizare a personajului ales;
- sa ilustrezi doua trasaturi ale personajului cu exemple adecvate, selectate din fragmentul citat;
- sa ai un continut adecvat cerintei;
- sa respecti limitele de spatiu indicate.

SUBIECTUL al II-lea     (36 de puncte)
Citeste, cu atentie, textul:

Eucitesc.ro anunta un nou concurs fulger! Propunerea pentru aceasta editie a concursului Cum ar fi daca… ? este sa va imaginati ziua de Craciun asa cum se va petrece ea in viitor, in anul 2200. In cartea lui Charles Dickens, Poveste de Craciun, Ebeneezer Scrooge se intalneste cu trei fantome, dintre care una este cea a Craciunului Ce-Va-Sa-Vina. Aceasta il poarta pe Scrooge pe strazile Londrei si il face partas la conversatiile dintre oamenii care l-au cunoscut in trecut pe personajul nostru. Noi suntem curiosi sa aflam cum va arata Craciunul anului 2200, ce colinde se vor canta, ce cadouri vor fi asezate sub bradul holograma, cum vor sarbatori copiii venirea lui Mos Craciun etc. Imagineaza-ti un scenariu de acest fel, cat mai autentic, scrie-l intr-un text de maximum o pagina si trimite-l pe adresa admin@eucitesc.ro, pana pe data de 23 decembrie.
Vom selecta trei texte finaliste care vor fi publicate pe site pentru a putea fi comentate de voi.
Asa cum v-ati obisnuit deja, premiul consta intr-un tichet in valoare de 500 de lei, cu ajutorul caruia iti vei putea cumpara cartile preferate.
(www.eucitesc.ro)

A. Scrie, pe foaia de examen, raspunsul pentru fiecare dintre cerintele de mai jos:
1. Formuleaza cate un enunt in care sa precizezi urmatoarele aspecte din textul dat:
- numele concursului anuntat;
- termenul limita de trimitere a textelor pentru concurs.     4 puncte
2. Precizeaza care este valoarea premiului concursului si pentru ce poate fi folosit acesta.     4 puncte
3. Mentioneaza valoarea morfologica a fiecaruia dintre cuvintele subliniate din secventa: Aceasta il poarta pe Scrooge pe strazile Londrei si il face partas la conversatiile dintre oamenii care l-au cunoscut in trecut pe personajul nostru.     4 puncte
4. Precizeaza functia sintactica a cuvintelor subliniate din secventa: Imagineaza-ti un scenariu de acest fel, cat mai autentic, scrie-l intr-un text de maximum o pagina […].     4 puncte
5. Transcrie fiecare propozitie din fraza urmatoare, precizand felul subordonatei: Vom selecta trei texte finaliste care vor fi publicate pe site pentru a putea fi comentate de voi.     4 puncte
6. Construieste o fraza alcatuita din doua propozitii in care sa existe o propozitie subordonata predicativa, introdusa prin adverbul relativ cum.     4 puncte

B. Redacteaza o compunere de 80-150 de cuvinte (10-15 randuri), in care sa prezinti o intamplare, reala sau imaginara, petrecuta in timpul unui concurs.     12 puncte
In compunerea ta, trebuie:
- sa relatezi o intamplare, respectand succesiunea logica a evenimentelor;
- sa precizezi doua elemente ale contextului spatio-temporal;
- sa ai un continut adecvat cerintei;
- sa respecti limitele de spatiu indicate.

Nota! Respectarea, in lucrare, a ordinii cerintelor nu este obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea intregii lucrari (unitatea compozitiei - 1 p.; coerenta textului - 2 p; registrul de comunicare, stilul si vocabularul adecvate continutului - 2 p; ortografia - 3 p; punctuatia - 2 p; asezarea corecta in pagina, lizibilitatea - 2 p.)"
 

Prof.Mirela Broasca:Model Evaluare Nationala la limba romana

Anul şcolar 2012 – 2013

Proba scrisă la LIMBA SI LITERATURA ROMÂNĂ

MODEL

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de 2 ore.

SUBIECTUL I (42 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul următor:

,,Ti-aduc  omătul  liniştit  ce-apasă,

  Cu  fulg  uşurel, ca  o  piatră  grea

  Pe  ţarină,pe  suflet  şi  pe  casă –

  Ţi-l  las  pe  geamuri  preschimbat  în  stea.

  De-acum  câmpia  va  fi  foaia  nouă

  Pe  care  sănii-seamnă  stranii  dungi,

  Şi-n  tine, călătorule-o  să  plouă

  Cu  zurgălăi, cu  amintiri, cu  doruri  lungi…,,

                                                                        ( Ion   Pillat , Iarnă  )

A. Scrie, pe foaia de teză, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Alcătuieşte  un  enunţ  cu  omograful  cuvântului  ţarină  din  textul  dat.                       6 puncte

2. Indică  trei  termeni  din  familia  lexicală  a  cuvântului  casă.                                     6 puncte

3. Selectează  din  prima  strofă   un  vers  în  care  apar  mărci  ale  eului  liric .           6puncte

4. Selectează  din  a  doua strofă  o  metaforă  .                                                     6 puncte

5. Explică  rolul  virgulei  în  versul ,,Şi-n  tine, călătorule-o  să  plouă ,, .               6 puncte 

                  

B. Redactează  o compunere de 10 – 15   rânduri, în care să evidenţiezi  semnificaţiile  poeziei  citate, având  în  vedere  relaţia  autor - eul  liric – cititor. :                                            12 puncte

-să subliniezi o idee prezentă în text, făcând legătura dintre titlu şi tema poeziei      4 puncte

-să prezinţi mijloacele artistice folosite în exprimarea acesteia;                                 4 puncte

-să ai un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate;                                   2 puncte

-să te încadrezi în limita de spaţiu indicată                                                                2 puncte

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

Citeste cu atenţie textul următor:

               ,,1.Vacanţe &  călătorii  este  o  revistă  lunară  de  turism  ce  îşi  propune  să  promoveze  şi  să  prezinte  publicului  cititor, într-o  grafică  modern  şi  un  conţinut  variat ,  turismul  ca  domeniu  de  importanţă  şi  de  interes  naţional.

               2.Vacanţe  &  călătorii  se  prezintă  sub  forma  unei  reviste  glossy *  cu  o  grafică  de  excepţie.

               3.Încă  de  la  apariţia  ei ,  în  anul   2008, obiectivul  principal  al revistei  îl  constituie descoperirea  şi  permanenta  redescoperire a  României.Valorile  fundamentale  ale  ţării  noastre  sunt  prezentate  în  materiale ( texte  şi  imagini )  accesibile, convingătoare, cărora  li  se  adaugă informaţii  practice, utile…

 (http://www.vacantesicalatorii.ro )

glossy -strălucitor

A.Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Formulează câte un enunţ în care să indici următoarele elemente referitoare la textul dat: 6 puncte

− destinatarii  informaţiilor  din  text;

− intervalul  de  timp  la  care  apare revista;

− obiectivul  principal  al  revistei.

2. Imaginează-ţi  că  eşti  agent  publicitar  şi  trebuie  să  convingi  un  prieten  pe  nume  Vlad  să  se  aboneze la revista Vacanţe &  călătorii. Prezintă, în  cinci-şase rânduri, argumentele  tale, utilizând  două  informaţii  despre  revistă, prezente  în  textul  dat.                                                       6 puncte

3. Notează litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideri corect:  

Ultima  propoziţie  din  text  este  o  subordonată                                                        6 puncte

a. completivă  indirectă;

b. atributivă;

c. subiectivă     

4. Selectează  din ultimul  enunţ  o  construcţie  incidentă.                                                      6 puncte

B. Realizează, într-o  compunere  de  10 -15  rânduri, rezumatul  unei  opere  cunoscute  de  tine  sau  studiate  la  şcoală  ( schiţă , basm , nuvelă ), în  care  se  prezintă  o  călătorie .

− să prezinţi două caracteristici  specifice  genului  epic ;                                          4 puncte

− să folosesti un limbaj expresiv;                                                                                4 puncte

− să redactezi un conţinut adecvat cerinţei formulate;                                               2 puncte

− să respecţi limita de spaţiu indicată.                                                                       2 puncte

 Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1p; coerenţa textului – 2 p; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 p; ortografia – 3 p; punctuaţia – 2 p; aşezarea corectă în pagină, lizibilitatea – 2 p)