luni, 22 iulie 2013

Mirela Broasca:Granita dintre Pesti si Berbec -(cuspida)

Graniţa dintre Peşti şi Berbec. Ce semnifică şi cum te afectează?


Dacă te-ai născut între 19 şi 24 martie, faci parte din cuspida dintre Peşti şi Berbec, numită şi “Cuspida Renaşterii”.

Personalitatea ta include caracteristici împrumutate de la ambele semne, iar asta îţi oferă îndrăzneala Berbecului şi imaginaţia extraordinară a Peştilor. Ai atât capacitatea de a visa la posibilităţi extraordinare, cât şi abilitatea şi curajul de a le pune în practică.
Cei care fac parte din această cuspidă sunt persoane neobişnuit de directe în modul în care abordează viaţa. Sunt curajoşi şi ies mereu în faţă, iar asta îi poate face fie admiraţi, fie neînţeleşi.
De cele mai multe ori aceşti nativi nu văd nimic greşit în felul lor de-a fi şi nu acceptă să se schimbe penru nimeni. Chiar şi cei mai timizi şi retraşi dintre aceştia au acel ceva autoritar şi hotărât, care îi ajută să obţină ceea ce îşi doresc prin insistenţă şi voinţă.
Fiecare cuspidă reprezintă elementele conflictuale ale două semne, iar acest lucru este valabil şi în cazul cuspidei dintre Peşti şi Berbec. Aceşti nativi combină curajul, dorinţa de acţiune a Berbecului, cu sensibilitatea şi adâncimea emoţională a Peştilor. De aceea, persoanele influenţate de această cuspidă pot fi neînţelese de cei care nu reuşesc să perceapă amestecul de caracteristici pasive şi active ale personalităţii lor. Pot fi în acelaşi timp visători şi oameni ai acţiunii.
Avantajul lor este acela că pot vedea adevăratele motive din spatele acţiunilor lor, dar şi ale altora.
Pot combina un caracter neînfricat cu un puternic sentiment de compasiune pentru ceilalţi, iar asta le permite să depăşească limite şi să spargă bariere, având susţinea celor din jur în aceste demersuri. Au idei inovatoare şi puterea de a le pune în practică.
Defectul acestor nativi este nerăbdarea şi incapacitatea de a face compromisuri, iar asta le pune în dificultate relaţiile de orice natură.Cel mai simplu e să-i iei aşa cum sunt şi să le încurajezi iniţiativele. Întocmai cum ghiocelul îşi face loc prin zăpadă cu curaj, riscând să îngheţe la o toană a vremii, la fel şi nativii "Renaşterii" par inconştienţi faţă de pericole şi sunt lipsiţi de prudenţă.Au însă o candoare adorabilă şi o încredere (uneori nejustificată) în succes. Cineva mai analitic ar putea fi exasperat de riscurile pe care nativii acestei cuspide şi le asumă. Dar, dacă ţinem cont că "soarta îi ajută pe cei curajoşi", ei pot reuşi acolo unde oricine altcineva ar da greş.
 To save your montage, right click on it and choose 'Save image as...'

marți, 9 iulie 2013

Prof.Broasca Mirela:Trasaturile simbolismului literar

 
Trăsăturile simbolismului literar:
- raportul dintre simbol (semn,cuvant) și eul poetic care nu este exprimat, ci sugerat, așadar sugestia este o manieră artistică obligatorie a creației simboliste;
- tema generală o constituie starea confuză și nevrotică a poetului într-o societate superficială, meschină, incapabilă să perceapă, să inteleagă și să aprecieze nivelul artei adevărate; alte teme și motive simboliste: orașul de provincie sufocant, natura ca stare de spirit, anotimpurile apocaliptice, dezintegrarea de materie, iubirea sâcâitoare, moartea ca proces de descompunere, solitudinea dezolantă, motivul apei ca substanța erozivă, motivul instrumentelor muzicale, motivul cromatic, olfactiv, etc.
- poezia simbolistă exprimă numai atitudini poetice sau stări sufletești specifice acestui curent literar: tristețea, dezgustul, oboseala psihică, disperarea, apăsarea, spaima, nevroza, toate fiind sugerate prin simboluri, fără a fi numite;
- corespondența dintre cuvintele-simbol și elementele din natură este principalul procedeu artistic de construire a poeziilor simboliste. Trăsăturile obiectului din natură sugerează stările interioare ale eului liric. (De ex: cuvântul-simbol "plumb" are drept corespondent un metal greu, de culoare cenușie, maleabil și cu o sonoritate surdă)
- preferința pentru imagini imprecise, difuze, fără contur;
- muzicalitatea creației simboliste se construiește fie prin prezența instrumentelor muzicale, fie prin muzicalitatea interioară a versurilor (prin verbe sau interjecții auditive);
- cromatica este de asemenea fie exprimată direct prin culori cu putere de simbol, fie sugerată prin corespondențe;
- olfactivul se manifestă prin mirosuri puternice;
- sinestezia este un procedeu artistic care marchează asocierea concomitentă a mai multor percepții diferite (sunet,culoare, parfum) și trezirea simultană a simțurilor;
- versul liber este o noutate prozodică; refrenul accentuează starea poetică, prin repetiția cromatică, olfactivă sau muzicală a simbolurilor.

luni, 1 iulie 2013

Prof.Mirela Broasca:Subiectele la lb. si lit.romana date la Bac 2013





"Varianta 7
  • Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.
  • Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I     (30 de puncte)
Citeste urmatorul text:

Strada Rahmaninov era la capatul ei dinspre lacuri un simplu drum de tara mergand intre un mal de lut si un sir de castani inalti, pe langa care se intindeau gardurile unor case de pe strazile perpendiculare - raspunzand spre lacul Floreasca - si zidurile cu ferestre mici ale unui fost grajd de cai de curse. Adesea, mormane de fan si de gunoaie umpleau aerul cu un miros hibrid de iarba cosita si de putrefactie acra [...]. Deasupra dimbului sedea dezolata ruina rosie a unei case neterminate. [...] De acolo, strada era pavata si canalizata, dar aproape fara nicio casa, intocmai ca si celelalte strazi din parcelare, presarate doar cu citeva vile, nu lipsite de gust. [...]

Pe drum [...] venea intr-o dupa-amiaza de decembrie a anului 1950, dinspre strada Baneasa Ancuta, o ceata de vreo douazeci de persoane, barbati si femei, intr-o coloana de cate doi. [...] Cu greu un spectator neinformat si-ar fi putut da seama cine sunt acesti oameni. Unii pareau lucratori sau mici impiegati, altii aproape cersetori, cativa erau imbracati mai bine, dar in vesminte prea uzate [...]. Toti se asemanau prin familiaritatea lor discreta, prin respectul pe care si-l acordau unul altuia, indiferent de infatisarea vestimentara, in fine, prin figurile destinse si expresive, in contrast cu tinuta lor. O femeie in varsta, iesita la un gard, atinse de brat pe unul din ei. Acesta era un barbat inalt, voinic, cu parul carunt, tuns marunt si ascuns in parte sub sapca data pe spate. Avea pe el numai un costum de haine gri, cu petice, foarte umflat, semn ca pe dedesubt era prevazut cu un cojocel, in picioare purta bocanci grei, iar pantalonii erau stransi jos, la glezna, cu cate-un gumilastic gros. Omul inalt parea un hamal, iar gumilasticele aveau probabil scopul sa-i degajeze picioarele in mers. Pe umerii sacoului erau cusute doua bucati de sac gros, in vederea, fara indoiala, de a feri haina de eroziune la ridicarea greutatilor si de a sluji totodata ca un soi de perne de amortizare a izbiturilor.

(G. Calinescu - Scrinul negru)

Redacteaza, pe foaia de examen, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte cu privire la text:
1. Numeste cate un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: mormane si uzate.     2 puncte
2. Explica rolul cratimei in secventa: cu cate-un gumilastic.     2 puncte
3. Construieste un enunt in care sa folosesti o locutiune/expresie care sa contina substantivul umar.     2 puncte
4. Mentioneaza tipul de perspectiva narativa din textul dat.     4 puncte
5. Precizeaza doua motive literare identificate in textul dat.     4 puncte
6. Selecteaza doua secvente din text care fixeaza dimensiunea spatiala.     4 puncte
7. Prezinta rolul verbelor la timpul imperfect din textul dat.     4 puncte
8. Ilustreaza, cu exemple din text, doua trasaturi ale genului epic.     4 puncte
9. Comenteaza, in 60 - 100 de cuvinte (sase-zece randuri), urmatoarea secventa din text: Acesta era un barbat inalt, voinic, cu parul carunt, tuns marunt si ascuns in parte sub sapca data pe spate. Avea pe el numai un costum de haine gri, cu petice, foarte umflat, semn ca pe dedesubt era prevazut cu un cojocel, in picioare purta bocanci grei, iar pantalonii erau stransi jos, la glezna, cu cate-un gumilastic gros. Omul inalt parea un hamal, iar gumilasticele aveau probabil scopul sa-i degajeze picioarele in mers. Pe umerii sacoului erau cusute doua bucati de sac gros, in vederea, fara indoiala, de a feri haina de eroziune la ridicarea greutatilor si de a sluji totodata ca un soi de perne de amortizare a izbiturilor.     4 puncte

SUBIECTUL al II-lea     (30 de puncte)

Scrie un text de tip argumentativ de 150 - 300 de cuvinte (15 - 30 de randuri) despre importanta alegerii unui model in viata.

In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
- sa respecti structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor in scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri;     8 puncte
- sa ai continutul adecvat argumentarii pe o tema data: formularea ipotezei/a propriei opinii fata de problematica pusa in discutie, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente;     16 puncte
- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si de punctuatie) si limitele de spatiu indicate.     6 puncte

SUBIECTUL al III-lea     (30 de puncte)

Redacteaza un eseu de 600 - 900 de cuvinte (doua - trei pagini), in care sa prezinti tema si viziunea despre lume dintr-un text poetic studiat, apartinand lui Tudor Arghezi, Ion Barbu sau Lucian Blaga.

In elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere:
- evidentierea a doua trasaturi care fac posibila incadrarea textului poetic studiat intr-o orientare literara, intr-o perioada, intr-un curent cultural/literar sau intr-o orientare tematica;
- prezentarea a doua imagini/idei poetice, relevante pentru tema si viziunea despre lume din textul poetic studiat;
- ilustrarea a patru elemente de compozitie si de limbaj ale textului poetic studiat, semnificative pentru ilustrarea temei si a viziunii despre lume (de exemplu: imaginar poetic, titlu, incipit, relatii de opozitie si de simetrie, motiv poetic, laitmotiv, figuri semantice/tropi, elemente de prozodie, etc.);
- sustinerea unei opinii despre modul in care tema si viziunea despre lume se reflecta in textul poetic studiat.

Nota!
Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru continutul eseului vei primi 16 puncte (cate 4 puncte pentru fiecare cerinta/reper).
Pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor in scris - 3 puncte; abilitati de analiza si de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuatia - 2 puncte; asezarea in pagina, lizibilitatea - 1 punct; incadrarea in limitele de spatiu indicate - 1 punct).

In vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum 600 de cuvinte (doua pagini) si sa dezvolte subiectul propus."

Subiectele de la Profilurile Uman si Pedagogic

La profilurile Umanist si Pedagogic, Subiectul I a avut mai multe sub-puncte care au pornit de la un fragment din "Accidentul" de Mihail Sebastian. Absolventii au avut de numit cate un sinonim neologic pentru cuvintele "va zari" si "obosita", de explicat rolul ghilimelelor intr-o secventa din text ("La ce bun sa-ti spun, tot n-ai sa crezi, tot n-ai sa intelegi..."), de construit un enunt in care sa ilustreze sensul conotativ al cuvantului "drum" si sa mentioneze tipul de perspectiva narativa din textul "Accidentul".

Tot la primul subiect, o cerinta a fost ca elevii sa precizeze doua motive literare din text, sa selecteze doua secvente din text care fixeaza dimensiunea spatiala, sa prezinte valoarea expresiva a verbelor la imperfect din acel text, precum si sa ilustreze doua trasaturi ale genului epic. Un alt punct le-a cerut absolventilor sa comenteze in 60 - 100 de cuvinte (sase - zece randuri) o secventa din textul de Mihail Sebastian.

Subiectul al II-lea a avut ca cerinta realizarea unui text de tip argumentativ de 150 - 300 de cuvinte (15 - 30 de randuri) despre "utilitatea scrierii unui jurnal la varsta adolescentei".

Subiectul al III-lea a vizat redactarea unui eseu de 600 - 900 de cuvinte (doua - trei pagini) in care candidatii sa prezinte "tema si viziunea despre lume dintr-un text poetic studiat, apartinand simbolismului."

 Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă – Limba şi literatura română Varianta 7
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică; Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
Barem de evaluare şi de notare 1
Examenul de bacalaureat naţional 2013
Proba E. a)
Limba şi literatura română
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică;
Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Varianta 7
· Se punctează oricare alte formulări/modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.
· Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordă
fracţiuni de punct.
· Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total
acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. câte 1 punct pentru numirea fiecărui sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor date (de exemplu:
mormane – grămezi; uzate – degradate) 2x1p= 2 puncte
2. explicarea rolului cratimei în secvenţa indicată (de exemplu: marchează rostirea legată a două cuvinte)
2 puncte
3. construirea oricărui enunţ în care se foloseşte corect o locuţiune/expresie cu substantivul indicat 2 puncte
4. menționarea corectă a tipului de perspectivă narativă din textul dat (de exemplu: perspectivă obiectivă)
4 puncte
5. câte 2 puncte pentru precizarea fiecăruia dintre cele două motive literare identificate în textul dat (de
exemplu: orașul, drumul) 2x2p= 4 puncte
6. câte 2 puncte pentru selectarea fiecărei secvenţe care fixează dimensiunea spațială (de exemplu: Strada
Rahmaninov era la capătul ei dinspre lacuri; De acolo, strada era pavată) 2x2p= 4 puncte
7. prezentarea adecvată şi nuanţată a rolului verbelor la timpul imperfect 4 p. / prezentare superficială 2 p.
4 puncte
8. − câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două trăsături ale genului epic, prezente în textul dat (de
exemplu: prezenţa instanţelor comunicării narative – narator, personaje; folosirea naraţiunii ca mod de
expunere) 2x1p=2 puncte
− câte 1 punct pentru ilustrarea prin exemple din text a fiecărei trăsături menţionate 2x1p=2 puncte
9. comentarea adecvată şi nuanţată a secvenţei citate, în limitele de spaţiu indicate 4 p. / comentarea parţial adecvată sau nerespectarea limitelor de spaţiu indicate 2 p. 4 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
− structura discursului de tip argumentativ:
· formulare adecvată a ideilor în scris: text clar organizat, coerent, cu echilibru între cele trei componente:
ipoteza, enunţarea şi dezvoltarea argumentelor, concluzia 4 p. / formulare parţial adecvată 2 p. 4 puncte
· utilizare adecvată a mijloacelor lingvistice utile exprimării unei aprecieri (de exemplu: verbe de opinie,adverbe/locuţiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai subiectivităţii evaluative, conjuncţii/locuţiuni conjuncţionale cu rol argumentativ, utilizate pentru exprimarea raporturilor de tip cauzal, consecutiv, final,concluziv etc., conectori argumentativi) 4 p. / utilizare parţial adecvată 2 p. 4 puncte
− conţinutul argumentării:
· formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de problematica propusă 2 puncte
· câte 3 puncte pentru enunţarea fiecăruia dintre cele două argumente adecvate ipotezei 2x3p= 6 puncte
· câte 3 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre argumentele enunţate
2x3p= 6 puncte
· formularea unei concluzii pertinente 2 puncte
− respectarea normelor limbii literare şi a limitelor de spaţiu indicate:
· registrul stilistic adecvat cerinţei 1 punct
· respectarea normelor de exprimare (0-1 greşeli lexicale sau morfosintactice – 2 p.; 2 greşeli – 1 p.; 3 sau
mai multe greşeli – 0 p.) 2 puncte
· respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0-1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 2 p.;
2 greşeli – 1 p.; 3 sau mai multe greşeli – 0 p.) 2 puncte
· respectarea limitelor de spaţiu indicate 1 punct
Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă – Limba şi literatura română Varianta 7
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică; Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
Barem de evaluare şi de notare 2
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Conţinut – 16 puncte
– câte 2 puncte pentru evidenţierea adecvată şi nuanţată a fiecărei trăsături a textului poetic studiat, care face posibilă încadrarea într-o orientare literară, într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică 2x2p= 4 puncte
(Cele 2 puncte pentru fiecare trăsătură se acordă astfel:
· prezentare nuanţată şi adecvată a trăsăturii 2 p.
· prezentare schematică sau superficială a trăsăturii 1 p.)
– prezentarea a două imagini/idei poetice, relevante pentru tema şi viziunea despre lume din textul poetic studiat 4 puncte
· prezentarea temei şi a viziunii despre lume şi ilustrarea acesteia prin două imagini/idei poetice
relevante 4 p.
· prezentarea temei şi a viziunii despre lume şi ilustrarea printr-o imagine/idee poetică 2 p.
· simpla numire a temei sau a unor idei poetice 1 p.
− câte 1 punct pentru ilustrarea fiecăruia dintre cele patru elemente de compoziţie și de limbaj ale textului poetic studiat, semnificative pentru ilustrarea temei şi a viziunii despre lume 4x1p= 4 puncte
− susţinerea pertinentă a opiniei formulate 4 p. / încercare de susţinere a opiniei sau schematism 2 p. / simpla formulare a opiniei 1 p. 4 puncte
Redactare – 14 puncte
− organizarea ideilor în scris 3 puncte
· 3 puncte pentru text clar, organizat, coerent, cu echilibru între introducere, cuprins şi încheiere, în care construcţia paragrafelor subliniază ideile în succesiune logică
· 2 puncte pentru text parţial organizat, cu dezechilibru între componente, în care construcţia
paragrafelor nu subliniază ideile în succesiune logică
· 1 punct pentru text vag organizat, fără evidenţierea trecerii de la o idee la alta
− abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
· 3 puncte pentru relaţie adecvată între idee şi argument, utilizare de argumente convingătoare,
formulare de judecăţi de valoare relevante
· 2 puncte pentru relaţie parţial adecvată între idee şi argument, utilizare de argumente insuficient de convingătoare, formulare de judecăţi parţial relevante
· 1 punct pentru relaţie nerelevantă între idee şi argument, schematism
− utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului, sintaxă adecvată 2 p. / vocabular restrâns, monoton 1 p.) 2 puncte
− ortografia (0-1 erori: 2 p. / 2 erori: 1 p. / 3 sau mai multe erori: 0 p.) 2 puncte
− punctuaţia (0-1 erori: 2 p. / 2 erori: 1 p. / 3 sau mai multe erori: 0 p.) 2 puncte
− aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea 1 punct
− încadrarea în limitele de spaţiu indicate 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 600 de cuvinte
(două pagini) şi să dezvolte subiectul propus.


.............................................................................................................
 Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă – Limba şi literatura română Varianta 7
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
Barem de evaluare şi de notare 1
Examenul de bacalaureat național 2013
Proba E. a)
Limba şi literatura română
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Varianta 7
· Se punctează oricare alte formulări/modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.
· Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordă
fracţiuni de punct.
· Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total
acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. câte 1 punct pentru numirea fiecărui sinonim neologic pentru sensul din text al cuvintelor date (de exemplu:va zări – va observa; obosită – extenuată) 2x1p= 2 puncte
2. explicarea rolului ghilimelelor din secvența indicată (de exemplu: marchează începutul și sfârșitul vorbirii directe) 2 puncte
3. construirea unui enunţ în care se ilustrează corect sensul conotativ al cuvântului indicat 2 puncte
4. menționarea corectă a tipului de perspectivă narativă din textul dat (de exemplu: perspectivă obiectivă)4 puncte
5. câte 2 puncte pentru precizarea fiecăruia dintre cele două motive literare identificate în textul dat (de exemplu: fotografia, reveria) 2x2p= 4 puncte
6. câte 2 puncte pentru selectarea fiecăreia dintre cele două secvenţe care fixează dimensiunea spațială (de exemplu: pe Calea Victoriei, în față la Corso; de pe celălalt trotuar) 2x2p= 4 puncte
7. prezentarea adecvată şi nuanţată a rolului verbelor la timpul imperfect 4 p. / prezentare superficială 2 p.   4 puncte
8. − câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două trăsături ale genului epic, prezente în textul dat (de exemplu: prezenţa instanţelor comunicării narative – narator, personaje; folosirea naraţiunii ca mod de expunere) 2x1p= 2 puncte
− câte 1 punct pentru ilustrarea prin exemple din text a fiecărei trăsături menţionate 2x1p= 2 puncte
9. comentarea adecvată şi nuanţată a secvenţei citate, în limitele de spaţiu indicate 4 p. / comentarea parţial adecvată sau nerespectarea limitelor de spaţiu indicate 2 p. 4 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
− structura discursului de tip argumentativ:
· formulare adecvată a ideilor în scris: text clar organizat, coerent, cu echilibru între cele trei componente:ipoteza, enunţarea şi dezvoltarea argumentelor, concluzia 4 p. / formulare parţial adecvată 2 p. 4 puncte
· utilizare adecvată a mijloacelor lingvistice utile exprimării unei aprecieri (de exemplu: verbe de opinie,adverbe/locuţiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai subiectivităţii evaluative, conjuncţii/locuţiuni conjuncţionale cu rol argumentativ, utilizate pentru exprimarea raporturilor de tip cauzal, consecutiv, final,concluziv etc., conectori argumentativi) 4 p. / utilizare parţial adecvată 2 p. 4 puncte
− conţinutul argumentării:
· formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de problematica propusă 2 puncte
· câte 3 puncte pentru enunţarea fiecăruia dintre cele două argumente adecvate ipotezei 2x3p= 6 puncte
· câte 3 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre argumentele enunţate
2x3p= 6 puncte
· formularea unei concluzii pertinente 2 puncte
− respectarea normelor limbii literare şi a limitelor de spaţiu indicate:
· registrul stilistic adecvat cerinţei 1 punct
· respectarea normelor de exprimare (0-1 greşeli lexicale sau morfosintactice – 2 p.; 2 greşeli – 1 p.; 3 sau mai multe greşeli – 0 p.) 2 puncte
· respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0-1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 2 p.;2 greşeli – 1 p.; 3 sau mai multe greşeli – 0 p.) 2 puncte
· respectarea limitelor de spaţiu indicate 1 punct
Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă – Limba şi literatura română Varianta 7
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
Barem de evaluare şi de notare 2
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Conţinut – 16 puncte
– câte 2 puncte pentru evidenţierea adecvată şi nuanţată a fiecărei trăsături a textului poetic studiat, care face posibilă încadrarea în simbolism 2x2p= 4 puncte
(Cele 2 puncte pentru fiecare trăsătură se acordă astfel:
· prezentare nuanţată şi adecvată a trăsăturii 2 p.
· prezentare schematică sau superficială a trăsăturii 1 p.)
– câte 2 puncte pentru prezentarea fiecăreia dintre cele două imagini/idei poetice relevante pentru tema şi viziunea despre lume din textul poetic studiat 2x2p= 4 puncte
· prezentarea temei şi a viziunii despre lume şi ilustrarea acesteia prin două imagini/idei poetice
relevante 4 p.
· prezentarea temei şi a viziunii despre lume şi ilustrarea printr-o imagine/idee poetică 2 p.
· simpla numire a temei sau a unor idei poetice 1 p.
– câte 1 punct pentru ilustrarea fiecăruia dintre cele patru elemente de compoziţie și de limbaj ale textului poetic studiat, semnificative pentru tema şi viziunea despre lume 4x1p= 4 puncte
– susţinerea pertinentă a opiniei formulate 4 p. / încercare de susţinere a opiniei sau schematism 2 p. / simpla formulare a opiniei 1 p. 4 puncte
Redactare – 14 puncte
− organizarea ideilor în scris 3 puncte
· 3 puncte pentru text clar, organizat, coerent, cu echilibru între introducere, cuprins şi încheiere, în care construcţia paragrafelor subliniază ideile în succesiune logică
· 2 puncte pentru text parţial organizat, cu dezechilibru între componente, în care construcţia
paragrafelor nu subliniază ideile în succesiune logică
· 1 punct pentru text vag organizat, fără evidenţierea trecerii de la o idee la alta
− abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
· 3 puncte pentru relaţie adecvată între idee şi argument, utilizare de argumente convingătoare,
formulare de judecăţi de valoare relevante
· 2 puncte pentru relaţie parţial adecvată între idee şi argument, utilizare de argumente insuficient de convingătoare, formulare de judecăţi parţial relevante
· 1 punct pentru relaţie nerelevantă între idee şi argument, schematism
− utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului, sintaxă adecvată 2 p. / vocabular restrâns, monoton 1 p.) 2 puncte
− ortografia (0-1 erori: 2 p. / 2 erori: 1 p. / 3 sau mai multe erori: 0 p.) 2 puncte
− punctuaţia (0-1 erori: 2 p. / 2 erori: 1 p. / 3 sau mai multe erori: 0 p.) 2 puncte
− aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea 1 punct
− încadrarea în limitele de spaţiu indicate 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 600 de cuvinte
(două pagini) şi să dezvolte subiectul propus.