vineri, 24 octombrie 2014

Prof. Mirela Broasca:Mijloace de îmbogăţire a vocabularului: Interne: – derivarea , compunerea , conversiunea; Externe: – cuvinte provenite din alte limbi (împrumuturile)



Mijloace de îmbogăţire a vocabularului

Interne – derivarea , compunerea , conversiunea
Externe – cuvinte provenite din alte limbi (împrumuturile)

DERIVAREA

          Este mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care se formează cuvinte noi cu ajutorul afixelor (sufixelor şi prefixelor ).
          Sufixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate după rădăcina cuvântului .
          Clasificare :
-          sufixele lexicale  , când formează cuvinte noi : grădinar .
-          sufixele gramaticale , când creează forme gramaticale (sufixe de mod şi timp ) : citi , scris
-          sufixele lexico-gramaticale , când exprimă un sens nou şi o categorie gramaticală (sufixe moţionale) : gâscă – gâscan
Sufixele denumesc:
-          agentul ( -tor , - ar , -ist , -aş ) : agricultor , fierar , gronist , luntraş
-          însuşirea ( -iu , -os , -cios , -bil , -at , -al ) : auriu , fricos ,  mîncăcios , purtabil , sprîncenat , vamal
-          colectivitatea ( -et , -araie , -işte , -ime , -is) : brădet , apăraie , porumbişte , studenţime , zmeuriş
-          instrumentul ( -ar , -nită , -tor ) : alfabetar , pipernită , ştergător
-          noţiuni abstracte ( -inţă , -ie , -ime , -eală , -ura , -anţă ) : cerinţă , domnie , grăsime , răceală , scursura , siguranţă
-          modalităţi ( -este , -iş , -âş) : româneşte , pietriş , ţărâş
-          locul şi originea ( -ărie , -ie , -ean ) : benzărie , fierărie , bucureştean
-          obiecte sau însuşiri mici – sufixe diminutivale (-ulet , -uc , -ior , -ică , -ice etc.) : binişor , căscioară , cerceluş , coşuleţ , lănţuc , pantofior , singurică , vanticel
-          obiecte sau însuşiri mari – sufixe augmentative ( -andru , -an , -oaie , -oi )          : băieţandru , grăsan , căsoaie , pietroi

Prefixele sunt sunetele  sau grupurile de sunete adăugate înaintea rădăcinii cuvântului pentru a forma cuvinte noi . Prefixele modifică sensul cuvântului de bază , fiind :

-          negative ( re-, in- ) : nesansa , inegalitate .
-          privative ( des- , de- ) : a descreti , deşira .
-          iterative ( re- , răs - ) : a reaminti , rasucit .
Prefixele pot forma :
-          substantive ( neregulă ) .
-          adjective ( nefiresc ) .
-          adverbe ( negreşit ) .
Prefixele pot fi :
-          vechi ( ne , în , des , răs ) .
-          noi ( arhi , anti , pre , inter ) .
Derivatele parasintetice sunt cuvintele care conţin şi sufixe şi prefixe . ( înnodat ) .
Seriile derative apar atunci când baza unui cuvânt derivat este un alt cuvânt derivat
Compunerea

          Compunerea este mijlocul intern de îmbogăţire al vocabularului prin care se formează cuvinte noi sau termeni diferiţi .
          Termenii din care se formează un cuvânt compus îşi pierd de cele mai multe ori sensul pe care îl au când există independent .
          Cuvintele compuse pot fi :
-          substantive ( floarea-soarelui , ochiul-boului ) .
-          verbe : a binevoi .
-          adjective : cumsecade .
-          pronume : fiecare .
-          numerale : douăzeci
-          adverbe : după-amiază .
-          prepoziţii : pâna la .
-          conjuncţii : ca să .
-          interjecţii : bing-bang
Există elemente de compunere cu înţeles de sine stătător ( prefixoide ) :
-          cid ( ucigător ) .
-          craţie ( conducător ) .
-          fil ( iubitor )
-          fob ( care urăşte ) .
-          fug ( care îndepărtează ) .
-          log ( specialist ) .
Sufixoide :
-          aero ( aer ) .
-          bio ( viaţă ) .
-          filo ( iubitor ) .
-          hidro ( referitor la apă ) .
-          macro ( mare ) .
-          micro ( mic ) .
-          orto ( corect ) .
-          poli ( mai mulţi ) .
-          pseudo( fals ) .
-          tele ( la distanţă ) .
Procedee de compunere :
A.     JUXTAPUNERE , ALĂTURARE : câine lup .
a. Compunerea prin contopire : bunăvoinţă,untdelemn,cuminte,binefăcător,unsprezece, orişicine,niciodată, deasupra, binevoi,dedesubt etc.
b. Compunerea prin alăturare:bun-simţ,prim-ministru,Valea Călugărească,nou-născut,o mie trei sute,după-amiază,de către etc.

B.     SUBORDONARE : floarea-soarelui .
Prin compunere prin subordonare se înţelege:
1. Subordonarea atributivă:
a) substantiv + adjectiv; botgros, coate-goale, vorbă-lungă, acid clorhidric, Almaşul-Mare ş.a.
b) adjectiv + substantiv (în unele formaţii mai vechi): bună-credinţă, bună-cuviinţă, bunăvoinţă, rea-credinţă, rea-voinţă etc.;
c) substantiv + substantiv în genitiv: Calea Laptelui, ciuboţica cucului, gura-leului, floarea-soarelui, ochiul-boului, Gura Ocniţei, Neagra Şarului […], Delta Dunării ş.a.;
d) substantiv + substantiv cu prepoziţie: apă de plumb, bou de baltă, floare-de-colţ, Roşiori de Vede,   Baia de Aramă etc.;

2. Subordonare completivă (rezultatul unor izolări): fluieră-vânt, încurcă-lume, pierde-vară, zgârie-brânză, ducă-se pe pustii;

3. Subordonare faţă de un adjectiv, având ca rezultat un alt adjectiv:
a) adjectiv nume de culoare combinat cu determinanţii deschis, închis: roşu închis/deschis;
 b)două adjective nume de culoare: galben-portocaliu, galben-verzui;
c) adjectiv verbal precedat de un circumstanţial: bine-credincios,  bine-venit, clar-văzător;

4. Subordonarea eterogenă prin care se formează numeralele:
a) subordonarea circumstanţială de la 11 la 19: doisprezece (doi „peste" zece);
b)subordonarea atributivă de la 20 la 90, unde numerele ca 2, 3, 4 sunt atributele lui zece (22, 23, 24 etc.).

C.     ABREVIERE :
-          iniţiale : CEE , BCR .
-          iniţiale şi fragmente de cuvinte : Tarom .
-          fragmente de cuvinte : Asirom
-          fragmente de cuvinte si cuvinte : Romarta .


Conversiunea
(Schimbarea valorii gramaticale)

          Este mijlocul intern de îmbogăţire al vocabularului prin care se formează cuvinte noi de la o parte de vorbire la alta :
a)     Substantive din :
-          adjective : Frumosul traversează stradă .
-          verbe la participii : Răniţii au fost transportaţi la spital .
-          verbe la supin : Mersul pe jos este sănătos .
-          verbe la gerunziu : Suferindul era trist .
-          adverbe : Aproapele lui s-a accidentat .
-          pronume : Nu îmi pierd vremea cu nimicuri .
-          interjecţie  : N-a auzit oful .
b)     Adjective din :
-          verbe la participiu : Cerul înnorat nu-mi place .
-          verbe la gerunziu : Mâinile tremurânde ale fetiţei arătau emoţia .
-          pronume : Acest băiat învaţă bine .
-          adverbe : Mi-am luat haine gata .
c)     Adverbe din :
-          adjective : Vorbeşte frumos .
-          verbe la participiu : Vorbeşte îngânat .
-          substantive : Pleacă dimineata .
d)     Prepoziţii din :
-          adverbe : Deasupra crengii s-a aşezat o pasăre .
-          substantive : Picta frumos graţie talentului .
-          verbe la participiu : A câştigat mulţumită muncii .
Familia lexicală reprezintă cuvinte obţinute prin derivare , compunere sau schimbarea valorii gramaticale de la un cuvânt de bază .
  







Împrumuturile . Neologismele

          Împrumuturile  sunt mijloace externe de îmbogăţire al vocabularului şi sunt introduse în limba română din alte limbi .
          Împrumuturile apar ca rezultat al contactului dintre două limbi fiind favorizate de mai multi factori :
-          vecinătatea geografică
-          amestecul şi convieţuirea unor populaţii .
-          raporturile culturale , economice şi politice .
Împrumuturile pot fi :
          I vechi : Provenite din :
                        1) limba slavă ( izvor , plug , cocoş , voinic , babă , boier , ieftin ) .
                        2) limba maghiară ( hotar , vameş , viclean , oraş , gazdă , gând ) .
                        3) limba turcă ( baclava , iaurt , zarzavaturi , chirie , halva ) .
                        4) limba greacă ( duşman , frică , tacticos , proaspăt ) .
                        II noi : Vin din :
                             1) franceză ( elev , cafe-bar , bleu , bleumarin , a soluţiona ) .
                             2) engleză ( stand-by , talk-show , hobby , voler ) .
                             3) germană ( crenvurşti , foen , iceberg , manager ) .
                             4) italiană ( pian , spaghete ) .
                             5) latină ( graţie , colocviu , insulă ) .
          Neologismele sunt cuvintele noi împrumutate din alte limbi sau create în interiorul  limbii sau prin derivare sau compunere . Ex : liceu , tractor , seism , metrou , dolar , inginer , secol , oxigen , şampon , parizer , whisky , fotbal , box .
         

joi, 16 octombrie 2014

Prof. Mirela Broasca: Partile de propozitie-fisa explicativa





PARTILE DE PROPOZITIE
SUBIECTUL
A.Definitie : Subiectul este partea de propozitie care arata cine face actiunea exprimata de predicat sau cine are caracteristica exprimata prin numele predicativ.
B.Intrebari: Cine? Ce? (face actiunea) Despre cine/ce este vorba in propozitie ? Puse predicatului.
C.Cazul: Nominativ
D.Se exprima prin urmatoarele parti de vorbire:
-substantiv –comun –simplu: Baiatul lucreaza mult. -compus: Floarea-soarelui este o planta.         -propriu: Radu invata la matematica.
-pronume –personal: El este acasa.
 -de politete: Dumnealui este profesorul de sport. -demonstrativ: Acela pleaca de la scoala.
 -posesiv: A mea este in excursie.
-nehotarat: Toate sunt coapte.
-relativ: Ma intreb cine vine. -interogativ: Cine a venit?
-negativ: Nimeni n-a venit la petrecere.
-numeral –cardinal: Doi au castigat.
                -ordinal: Al treilea a invins.
-verb –infinitiv: A invata este necesar.
-supin: De cantat este placut.
-adverb cu rol de substantiv: Raul a trecut. Binele invinge.
 -interjectie: Se aude vai!
E. Clasificare:
1.Sb –simplu: Maria citeste.
-compus(multiplu): Corina si Raul se joaca.
–inclus: verbul este la pers. I, II, sg si pl: Citesc. (eu) Cititi. (voi) -subinteles: versul este la pers. III sg si pl: Citeste. (el) Citesc. (ei)
PREDICATUL
A.Definitie: Predicatul este partea principala de proopozitie care arata ce face, cine este, cum este, ce este subiectul.
B.Clasificare 1. Predicat verbal   2.Predicat nominal
1. Predicatul verbal – exprimat printr-un verb la modul personal, arata ce face subiectul, impreuna cu Sb. Poate construi o propozitie de sine statatoare .
Exp. – verb la modurile personale: Indicativ: Eu merg la scoala.
Imperativ: Du-te! Conjunctiv: Sa citim cu totii.
Conditional-optativ: Ar compune o scrisoare. - Verb la cele 3 diateze: Activa: Eu invat la gramatica.
Pasiva: El este invatat de profesor. Reflexiva: El isi face temele.
-Intejectie predicativa: Hai la noi! Iata o vaza!
-Locutiuni verbale: Imi aduc aminte de tine., A luat-o la fuga pe drum.
A FI – verb predicativ in urmatoarele cazuri:
Cat este ceasul? (este poate fi inlocuit cu verbul „arata”) Cat este painea? (costa)
Unde este elevul? (se afla) Eu sunt din Sibiu. (provin) Am fost la bunici. (a vizita)
Maine va fi o saptamana de la plecarea lor. (se implineste) Textul este din nuvela « Alexandru Lapusneanul ». (apartine)
2. Predicatul nominal – exprimat printr-un verb copulativ la modul personal si un nume predicativ. Arata – cine este subiectul : Omul acela este Vasile.
-ce este subiectul : Radu este antrenor. -cum este subiectul : Mihai este destept.
!!!!!Pe langa verbul « a fi » exista si alte verbe care pot fi copulative : A iesi
A ajunge - cand pot fi inlocuite de verbul « a deveni »
A se face, a ramane – cand NU are sensul de a sta, a se opri
A insemna – cand NU are sensul de a face un semn
A deveni – este intotdeauna copulativ
A parea – cand nu poate fi inlocuit cu verbul « a fi »

Verbe copulative - P.N.
Verbe predicative – P.V.
1.
El este campion.
El este in clasa.
2.
El va ajunge doctor.
El a ajuns in clasa.
3.
El a iesit profesor.
El a iesit din clasa.
4.
El se face inginer.
El isi face temele.
5.
A munci inseamna a castiga.
El si-a insemnat exercitiile facute.
6.
El a ramas surprins.
El a ramas in clasa.
7.
El a devenit avocat.
--------
8.
Parea fericita.
Parea ca ninge.
OBS! Verbele copulative au functie sintactica de Predicat nominal (PN) incomplet.
Numele predicativ- exprimat prin :
- Subst.- N: Prietena ta este Maria. -Ac+prep. : Papucii sunt din piele. -G.: Rochia este a mamei.
-Numeral -N: Prietenii mei sunt cei doi.
-Ac+prep.: Surpriza este pentru al treilea. -G : Pachetele sunt ale celor doi.
Adjectiv
pozitiv: Papusa ei este frumoasa.
-comparativ - superioritate: Prajitura e mai buna.
-egalitate : Este la fel de buna.
-inferioritate : Este mai putin buna.
-superlativ - absolut : Este foarte buna.
-relativ : Este cea mai buna. Pronume – N: Castigatoarea este ea.
Ac+prep.: Papusa este pentru ea. G : Ciocolata este a lui.
Verb la modul – infinitiv : Dorinta ei este de a canta.
supin : Poezia este de invatat.
Adverb – de mod : Raspundul este asa.
de timp : Lectia este pentru maine.
de loc : Parintii sunt de acolo.
Interjectie : Este vai si amar de el !
Numele predicativ poate fi:
- simplu : Baiatul este frumos. -multiplu : El este frumos si destept.
ATRIBUTUL
A.Definitie Atributul este partea secundara de propozitie care determina un substantiv sau un substitut al acestuia (pronume, numeral).
B.Intrebari : care?, ce fel de ?, a, al, ai, ale cui ?, cati, cate ?, al catelea, a cata ?puse cuvantului determinat.
C.Clasificare
1. Atributul substantival
a. Apozitional: N : Ion, elevul a plecat., Domnitorul, Mihai Viteazul a fost infrant. Ac.: L-am vazut pe elevul Mircea.
D : I-am dat cartea lui Ion, prietenului meu.
b. Genitival: fara prep.: Aceste sunt faptele colegilor tai.
cu prep.: Lupta impotriva turcilor a luat sfarsit.
c. Prepozitional: in Ac.:Cadoul pentru parinti este pe masa. .
D:Reusita datorita mamei m-a bucurat. G: Masurile impotriva colegilor au fost drastice.
2.Atributul pronominal:a. Prepozitional exprimat prin :
-Pronume personal: Barfa despre ea nu este draguta.
-Pronume reflexiv : Lauda de sine nu miroase a bine.
-Pronume de politete : Dialogul cu Maria Sa a inceput.
-Pronume demonstrativ : Cadoul pentru acela l-am dat.
-Pronume posesiv : Relatia cu al meu s-a terminat.
-Pronume nehotarat : Cearta cu toate m-a obosit.
-Pronume negativ : Plimbarea cu nimeni nu ma incanta.
-Pronume de intarire : Lauda despre insene nu este buna.
-Pronume interogativ : Cartea de la care e pe masa ?
-Pronume relativ : Nu stiu cartea de la cine e pe masa.
b. Genitival exprimat prin:
-Pronume personal : Gluma lui nu este haioasa.
-Pronume de politete : Sabia Mariei Sale mai straluceste.
-Pronume demonstrativ : Cartea aceluia e veche.
-Pronume posesiv : Parerea alor mei l-a suparat.
-Pronume nehotarat : Cartile tuturora sunt vechi.
-Pronume negativ : Penarul niciuneia nu este aici.
-Pronume de intarire : Copilul insusi a mers la concert.
-Pronume interogativ : Casa caruia ai vazut-o ?
c. Dativul posesiv:
- Pronume personal neaccentuat : Fapta-ti este cunoscuta.
- Pronume reflexiv neaccentuat : Maria-si potolea setea.
3. Atribut adjectival exprimat prin :
-Adjectiv demonstrativ : Caietul acestui baiat este rupt.
-Adjectiv posesiv : Caietul meu e nou.
-Adjectiv nehotarat : Fiecare baiat e fotbalist.
-Adjectiv negativ : Niciun copil nu este acasa.
-Adjectiv interogativ : Care fata a luat nota 10 ?
-Adjectiv relativ : Nu stiu care fata a plecat.
-Adjectiv propriu-zis: El are un scris frumos.
-Verb la participiu : Copii certati plangeau.
-Verb la gerunziu acordat cu substantivul : Cosurile fumegande, voce vibranta
-Numeral cardinal : Doi copii se plimbau prin parc.
-Numeral ordinal : Al doilea elev este absent.
-Numeral colectiv : Tustrei elevii au chiulit.
-Locutiune adjectivala : Baiatul fara obraz enerveaza pe toti.
4.Atribut verbal - exprimat prin :- Verb la infinitiv : Dorinta de a invata nu exista.
-Verb la supin : Textul de citit este interesant.
-Verb la gerunziu neacordat : Am intalnit copii razand.
-Locutiune verbala : Dorinta de a o lua la sanatoasa il caracterizeaza.
5.Atribut adverbial – exprimat prin :
-Adverb de loc : Cartea de acolo este rupta.
-Adverb de timp : Povestea de atunci este deosebita. , Discutia de ieri m-a deranjat.
-Adverb de mod : Se auzea susurul alene a izvorului.
-Locutiune adverbiala: Cititul de zi cu zi, invatatul pe de rost, plimbatul de colo pana colo
COMPLEMENTUL
A. Definitie Complementul este partea secundara de propozitie care determina : -un verb : Am plecat la tara.
-un adjectiv : Pomii erau plini de flori. -un adverb : Zboara lin ca vantul.
-o interjectie : Hai acolo !, Zarr pe un ram.
B.Clasificare
1.Complemente circumstantiale
- de loc : unde ?
- de timp : cand ?, de cat timp ?,
- de mod : cum ?
- de cauza :din ce cauza? - de scop:in ce scop?
2.Complemente necircumstantiale
- complement direct : pe cine ?, ce ?
- complement indirect : cui ?, despre cine/ce ?, cu cine/ce ?, de la cine/ce ?, la cine/ce ?, pentru cine/ce?
- complement de agent :de catre cine?
1. Complemente circumstantiale
a. C.C.L. – exprimat prin :-Subst.+prep.(Ac) : A scris pe carte.
- Subst.+ locutiune prep. (G) : Zboara deasupra caselor.
-Pronume pers. : Pleaca de la el.
-Pron. reflexiv : Sunetul venea despre sine.
-Pron. demonstrativ : Merge la acela.
-Pron. de politete : A alergat la dumnealui.
-Pron. posesiv : El pleaca cu al meu.
-Pron. nehotarat : Merge la toate.
-Pron. relativ : Ne gandim spre care se indreapta.
-Pron. interogativ : De la care ati venit ?
-Numeral cardinal (prep. Ac.) : Merge la cei doi.
-Numeral ordinal : Merge la al treilea.
-Numeral colectiv : Vine de la tustrei.
-Numeral fractional : Se indreapta spre o treime dintre ei.
-Numeral cardinal (prep. G) : Sta inaintea celor doi.
-Numeral ordinal : Ajunge deaspra celui de al treilea.
-Numeral fractional : Cade in mijlocul doimii.
-Verb la supin: Nica venea de la cules/scaldat.
b. C.C.T. – exprimat prin :
-Subst.+prep.(Ac) : Vine la noi dupa sarbatori.
-Subst. + prep. (G) : In jurul amiezii soseste acasa.
-Adjectiv +prep. “de”(Ac.) : De mic/ de tanar a invatat sa citeasca.
-Pronume pers. (Ac.) : Sosim indata dupa ei.
-Pron. demonstrativ : Venim imediat dupa acela.
-Pron. posesiv : A venit imediat dupa ai nostri.
-Pron. nehotarat : Ajunge dupa unii.
-Pron. de politete : Soseste dupa dumnealui.
- Pron. negativ : Nu intra in clasa dupa nimeni.
-Pron. relativ : Citeste dupa care invata..
-Pron. interogativ : Dupa cine alearga ?
-Pronume pers. (G) : Soseste inaintea dansului.
-Pron. demonstrativ : Vine inaintea aceluia.
-Pron. posesiv : Soseste acasa inaintea alor mei.
-Pron. nehotarat : A ajuns inaintea la toti.
-Pron. de politete : Se trezeste la ora 8 inaintea dumnealor.
-Pron. negativ : Nu-si termina lectiile inaintea niciunuia.
-Pron. relativ : Nu stiu inaintea cui a venit.
-Pron. interogativ : Inaintea cui a venit ?
-Numeral cardinal (prep. Ac.) : Merge la cei doi.
-Numeral cardinal (prep. G) : Ajunge inaintea celor doi.
-Numeral ordinal (prep. Ac.) : Ajunge dupa cel de-al doilea.
-Numeral ordinal (prep. G) : Ajunge inaintea celui de-al doilea.
-Adverb de timp : Dimineata merg la scoala.
-Locutiune adverbiala : A plecat de cu seara.
-Verb la infinitiv + prep. : Alearga inainte de a manca.
c. C.C.M. – exprimat prin :
-Subst. + « cat » : Este o minge cat pumnul.
-Subst. (Ac.) : E tare ca pamantul.
-Subst. (D) : S-a facut negru asemenea pamantului.
-Subst. (G) : (in baza, in lumina, in temeiul): A fost pedepsit in baza legii.
-Pron. (Ac.) : Merge ca dumnealui.
-Pron. (D) : Vorbeste asemenea noua.
-Pron. (G) : Este pedepsit in baza acestora.- Numeral (Ac.) : Mananca ca zece.
-Numeral (D) : Invata asemenea primului.
-Numeral (G) : Ma lasa in baza amandurora.
-Adverb de mod: Vorbeste bine engleza.
-Locutiune adverbiala : Invata pe de rost poezia.
-Verb la infinitiv : Nu traieste fara a manca.
-Verb la gerunziu : Merge cantand/fluierand.
-Adjectiv : Rochia sta pe ea ca scrisa.
2. Complemente necircumstantiale
a. Complementul direct – este exprimat prin :
-Subst. (Ac.) : El l-a batut pe Marius.
A pierdut pantoful.
-Pronume personal (Ac.) : L-a strigat pe el.
-Pronume demonstrativ : L-a gasit pe acesta.
-Pronume posesiv : I-am vazut pe ai tai.
-Pronume reflexiv : S-a pieptanat frumos.
-Numeral cardinal (Ac.): I-a vazut pe cei doi.
-Numeral ordinal (Ac.) : L-a reprezentat pe al treilea.
-Verb la infinitiv: Stie a canta.
-Verb la gerunziu : Vedea venind pe cineva.
-Verb la supin : I-am dat de revazut problema.
b. Complementul indirect – este exprimat prin :
-Subst. (G) : S-a intors impotriva baiatului.
-Subst. (Ac.) : Am vorbit despre lectia de ieri.
-Subst. (D) : Ii dau o ciocolata baiatului.- Pron. pers. : I-am cerut explicatii.
-Pron. demonstrativ : A luptat impotriva aceluia.
-Pron. posesiv: A reusit gratie alor sai.
-Pron. reflexiv: Isi ia carti.
-Numeral cardinal : A vorbit despre cei doi.
-Numeral ordinal : S-au aliat impotriva celui de al doilea.
-Verb la infinitiv : Este obisnuit a se ruga in fiecare zi.