Prof. Mirela Broasca: Simulare pentru elevii clasei a XII-a Filiera teoretică – Profil real+uman

Examenul de bacalaureat naţional 2015
Proba E. a)
Limba şi literatura română
Simulare pentru elevii clasei a XII-a
Filiera teoretică – Profil real; Filiera tehnologică;
Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
· Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
· Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citeşte următorul text:
Multă vreme nu ştiuse nimic precis despre ea, deşi o saluta pe stradă, ba de câteva ori se şi
întâmplase să schimbe câteva cuvinte împreună. Îl irita doar numele ei mic, acel pretenţios Ann, când
Anna ar fi fost un nume atât de liniştit.
Încerca acum, când iubirea lui devenise o aşa de ascuţită suferinţă, să regăsească în amintire
pe această Annă indiferentă şi pierdută din primele timpuri, să fixeze în mici fapte din trecut apariţia
acelei tinere femei, pe care de-abia o cunoştea şi care, pe atunci nu-i putea face nici rău, nici bine.
Erau în memoria lui anumite teritorii calme, anumite zone de indiferenţă, spre care revenea,
când imaginea de astăzi a iubitei i se părea intolerabilă. Se căznea să reconstituie fiecare detaliu al
acestor vechi întâmplări şi se întorcea spre ele cu îngrijorare, ca spre nişte fotografii vechi, pe care
i-ar fi fost frică să nu le găsească devorate de timp.
Retrăia cu un sentiment de răzbunare anticipată ziua în care se întâlniseră la un cinematograf
pe Bulevard. El era la casa de bilete, când cineva îl bătuse pe umăr. Era, spre mirarea lui, Anna, pe
care nu o cunoştea destul de bine pentru un gest atât de familiar.
– Nu vrei să-mi cumperi şi mie un bilet? ca să nu mai stau la rând.
Intraseră împreună în sală, dar el refuzase, aproape nepoliticos, rugămintea ei de a veni cu ea
în primele rânduri, unde obişnuia să stea, din cauza uşoarei ei miopii.
– Iartă-mă, dar nu pot să stau prea aproape de ecran.
Şi lăsând-o să-şi continue drumul, se oprise pe la mijlocul sălii, bucuros că rămâne singur.
Ce departe, ce odihnitoare, ce neverosimilă era această întâmplare, acum, când, în orice sală
ar fi intrat, gândul că şi ea ar putea să fie acolo, însoţită poate de altcineva, îl tortura silindu-l să stea
mereu la pândă pentru a recunoaşte în obscuritate, în lungile şiruri de spectatori, capul ei blond,
sclipind un moment sub lanterna unui plasator şi pierzându-se pe urmă mai departe, în întunericul
sălii...
Revedea de asemeni depărtata zi de ianuarie în care se întâlniseră în tren, venind de la
Sinaia. El citea o carte, când Ann îi bătuse în geamul compartimentului.
– Ce surpriză! Mă credeam singură în tot trenul. Nu vii cu mine în vagonul-restaurant? Să luăm
un ceai, să stăm de vorbă...
Refuzase plictisit, dând scuze vagi: prea multă lume în restaurant, preferă să rămână în
compartiment, are de citit...
(Mihail Sebastian, Accidentul)
Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Numeşte câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: precis şi se căznea. 2 puncte
2. Explică rolul cratimei în secvenţa: să-mi cumperi. 2 puncte
3. Construieşte un enunţ în care să foloseşti o locuţiune/ o expresie care să conţină substantivul timp. 2 puncte
4. Transcrie, din textul dat, două secvenţe care conturează dimensiunea spaţială. 4 puncte
5. Precizează două motive literare prezente în textul dat. 4 puncte
6. Menţionează tipul de perspectivă narativă din textul dat. 4 puncte
7. Prezintă rolul verbelor la timpul imperfect, în textul dat. 4 puncte
8. Ilustrează, cu câte un exemplu din textul dat, două trăsături ale genului epic. 4 puncte
Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă – Limba şi literatura română Simulare pentru elevii clasei a XII-a
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică; Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
Pagina 2 din 2
9. Comentează, în 60 – 100 de cuvinte, secvenţa: Erau în memoria lui anumite teritorii calme, anumite
zone de indiferenţă, spre care revenea, când imaginea de astăzi a iubitei i se părea intolerabilă. Se
căznea să reconstituie fiecare detaliu al acestor vechi întâmplări şi se întorcea spre ele cu îngrijorare,
ca spre nişte fotografii vechi, pe care i-ar fi fost frică să nu le găsească devorate de timp. 4 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte despre importanţa comunicării dintre părinţi
şi copii.
În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
− să respecţi structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea
mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 8 puncte
− să ai conţinutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de
problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate
ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte
− să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi
de punctuaţie) şi precizarea privind numărul de cuvinte. 6 puncte
Notă! În vederea acordării punctajului, textul trebuie să fie în concordanţă cu
problematica pusă în discuţie.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de 600 – 900 de cuvinte în care să prezinţi tema şi viziunea despre lume dintr-un
text poetic studiat, aparţinând lui Mihai Eminescu sau George Bacovia.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
− evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-o orientare/perioadă
literară, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
− prezentarea a două imagini/idei poetice, relevante pentru tema şi viziunea despre lume din textul
poetic studiat;
− ilustrarea a patru elemente de compoziţie şi de limbaj ale textului poetic studiat, semnificative pentru
ilustrarea temei şi a viziunii despre lume (de exemplu: imaginar poetic, titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi
de simetrie, motiv poetic, laitmotiv, figuri semantice/tropi, elemente de prozodie etc.);
− susţinerea unei opinii despre modul în care tema şi viziunea despre lume se reflectă în textul poetic
studiat.
Notă!
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; abilităţi
de analiză şi argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte;
punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct; respectarea precizării privind numărul
de cuvinte – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 600 de
cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

Examenul de bacalaureat naţional 2015
Proba E. a)
Limba şi literatura română
Simulare pentru elevii clasei a XI-a
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică;
Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
· Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
· Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se
acordă fracţiuni de punct.
· Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. câte 1 punct pentru numirea fiecărui sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor date (de
exemplu: mâhnire – tristeţe; apucă – luă) 2 x 1 p. = 2 puncte
2. explicarea rolului cratimei în secvenţa indicată (marchează pronunţarea legată a două cuvinte) 2 puncte
3. construirea oricărui enunţ în care se foloseşte corect o locuţiune/expresie cu substantivul indicat 2 puncte ( de exemplu: El nu avea timp pentru petreceri. Si-a facut timp pentru a bea o cafea cu mine. Din timp in timp, se auzea un glas ragusit.);
4. câte 2 puncte pentru precizarea oricăror două motive literare prezente în textul dat (de exemplu:
tăcerea, privirea) 2 x 2 p. = 4 puncte
5. menţionarea tipului de perspectivă narativă din textul dat (perspectivă narativă de tip obiectiv) 4 puncte
6. câte 2 puncte pentru selectarea oricăror două secvenţe care conturează dimensiunea temporală
(de exemplu: astă-seară; Îndelung au stat astfel) 2 x 2 p. = 4 puncte
7. prezentarea rolului verbelor la timpul perfect simplu, în textul dat: prezentare adecvată şi
nuanţată – 4 p./ prezentare schematică, ezitantă – 2 p. 4 puncte (raspuns posibil: perfectul simplu exprima rapiditatea cu care s-a petrecut o actiune si faptul ca ea s-a incheiat inaintea prezentului);
8. − câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două trăsături ale genului epic, prezente în textul dat
(de exemplu: prezenţa instanţelor comunicării narative – narator, personaje; folosirea naraţiunii ca
mod de expunere) 2 x 1 p. = 2 puncte
− câte 1 punct pentru ilustrarea, cu câte un exemplu din textul dat, a fiecăreia dintre cele două
trăsături menţionate 2 x 1 p. = 2 puncte
9. – comentarea secvenţei citate: comentare adecvată şi nuanţată – 3 p.; comentare schematică,
ezitantă – 2 p.; încercare de comentare – 1 p. 3 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte 1 punct
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
− structura discursului de tip argumentativ:
· formulare adecvată a ideilor în scris: text clar organizat, coerent, cu echilibru între cele trei
componente: ipoteza, enunţarea şi dezvoltarea argumentelor, concluzia – 4 p./ formulare
parţial adecvată – 2 p. 4 puncte
· utilizare adecvată a mijloacelor lingvistice utile exprimării unei aprecieri (de exemplu: verbe
de opinie, adverbe/locuţiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai subiectivităţii evaluative,
conjuncţii/locuţiuni conjuncţionale cu rol argumentativ, utilizate pentru exprimarea raporturilor
de tip cauzal, consecutiv, final, concluziv etc., conectori argumentativi) – 4 p./ utilizare parţial
adecvată – 2 p. 4 puncte
− conţinutul argumentării:
· formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de problematica propusă 2 puncte
· câte 3 puncte pentru enunţarea fiecăruia dintre cele două argumente adecvate ipotezei
2 x 3 p. = 6 puncte
· câte 3 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunţate:
dezvoltare clară, nuanţată – 3 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p. 2 x 3 p. = 6 puncte
· formularea unei concluzii pertinente 2 puncte
Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă – Limba şi literatura română Simulare pentru elevii clasei a XI-a
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică; Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
Pagina 2 din 2
− respectarea normelor limbii literare şi a precizării privind numărul de cuvinte:
· registrul stilistic adecvat cerinţei 1 punct
· respectarea normelor de exprimare (0-1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice – 2 p.; 2 greşeli – 1 p.;
3 sau mai multe greşeli – 0 p.) 2 puncte
· respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0-1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 2 p.;
2 greşeli – 1 p.; 3 sau mai multe greşeli – 0 p.) 2 puncte
· respectarea precizării privind numărul de cuvinte 1 punct
Notă! În vederea acordării punctajului, textul trebuie să fie în concordanţă cu
problematica pusă în discuţie.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Conţinut – 16 puncte
– prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la
conflictul/conflictele din nuvela studiată 4 puncte
· prezentare adecvată şi nuanţată, prin raportare la conflictul/conflictele din nuvela studiată – 4 p.
· prezentare adecvată, fără raportare la conflictul/conflictele din nuvela studiată – 2 p.
· prezentare schematică sau superficială – 1 p.
– evidenţierea unei trăsături a personajului ales, prin două episoade/citate/secvenţe comentate 4 puncte
· menţionarea oricărei trăsături a personajului ales – 1 p.
· ilustrarea trăsăturii prin două episoade/citate/secvenţe comentate – 3 p.; ilustrarea printr-un
episod/citat sau printr-o secvenţă comentată – 2 p.; simpla numire a unor episoade/secvenţe
sau tendinţa de rezumare – 1 p.
– câte 1 punct pentru prezentarea fiecăreia dintre cele patru componente de structură, de compoziţie şi
de limbaj ale nuvelei studiate, semnificative pentru construcţia personajului ales 4 x 1 p. = 4 puncte
– susţinerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema nuvelei se reflectă în construcţia
personajului: susţinere adecvată şi nuanţată – 4 p./ încercare de susţinere sau schematism – 2 p./
simplă formulare a opiniei – 1 p. 4 puncte
Redactare – 14 puncte
− organizarea ideilor în scris 3 puncte
· text clar, organizat, coerent, cu echilibru între introducere, cuprins şi încheiere, în care
construcţia paragrafelor subliniază ideile în succesiune logică – 3 p.
· text parţial organizat, cu dezechilibru între componente, în care construcţia paragrafelor nu
subliniază ideile în succesiune logică – 2 p.
· text vag organizat, fără evidenţierea trecerii de la o idee la alta – 1 p.
− abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
· relaţie adecvată între idee şi argument, utilizare de argumente convingătoare, formulare de
judecăţi de valoare relevante – 3 p.
· relaţie parţial adecvată între idee şi argument, utilizare de argumente insuficient de
convingătoare, formulare de judecăţi parţial relevante – 2 p.
· relaţie nerelevantă între idee şi argument, schematism – 1 p.
− utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului,
sintaxă adecvată – 2 p./ vocabular restrâns, monoton – 1 p.) 2 puncte
− ortografia (0-1 erori: 2 p./ 2 erori: 1 p./ 3 sau mai multe erori: 0 p.) 2 puncte
− punctuaţia (0-1 erori: 2 p./ 2 erori: 1 p./ 3 sau mai multe erori: 0 p.) 2 puncte
− aşezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
− respectarea precizării privind numărul de cuvinte 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 600 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

UMAN

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă – Limba şi literatura română Simulare pentru elevii clasei a XII-a
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat naţional 2015
Proba E. a)
Limba şi literatura română
Simulare pentru elevii clasei a XII-a
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
· Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
· Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citeşte următorul text:
O aşteptam fără încetare în tot timpul absenţei ei. Şi niciun semn. După câteva zile, când
făcusem socoteala că trebuie să-mi scrie, m-am dus fără nicio bănuială, surâzător de succesul meu
sigur, la cutia de scrisori. Apoi la factorul următor şi la al treilea. Am început să-mi dau singur
explicaţii: poate că numărasem eu greşit. Să cerem informaţii. Din prima zi nu-mi scrie, sunt prea
pretenţios. Poate că nu mi-a reţinut bine adresa. Sau s-a pierdut scrisoarea... Sau... Nu înţelegeam.
Plecase cu o nespusă părere de rău. N-avea nicio curiozitate? Florile pe care mi le lăsase ca o
mângâiere nu se uscaseră încă de tot, şi eu eram neliniştit, căutând să pricep, uneori indignat. Mady a
spus:
–Aşa e ea!
Cum aşa? Adică este inutil să aştept un semn? În fiecare zi inutil? Voi vedea factorul venind şi
nu-i voi ieşi în întâmpinare?
Grămezi de zile. Ce făcea ea în momentul acela, când eu mă plimbam sub ploaie, în frig, prea
zăpăcit pentru ca să-mi fi încheiat toţi nasturii de la palton? La un teatru? La un ceai? Invitată? În orice
caz, nu chinuindu-se singură... Ceva elegant: are Dania destule rochii ca să se îmbrace pentru fiecare
recepţie. Să poţi asista, cum numai la cinematograf se poate face, la două scene aproape în acelaşi
timp. Viaţa mea şi viaţa Daniei. [...]
Şi iar o întâlnire cu Mady. Mergeam la întâmplare, fără frică să ne vadă cineva, orice timp ar fi
fost. Mady se preta la frenezia mea, la întrebările care nu mai conteneau. Totuşi, suportam. Era
miezul iernii, treceau zile scurte, întunecoase, meschine. Dar când a fost prima zi de primăvară, când
soarele a strălucit pe frunze, pe drumuri şi pe oameni, atunci am socotit că tăcerea Daniei este haină,
că denotă cea mai deplină uscăciune sufletească şi că mă voi răzbuna. Eu nu uit niciodată nimic.
(Anton Holban, Jocurile Daniei)
Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Numeşte câte un sinonim neologic potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: bănuială şi pretenţios. 2 puncte
2. Explică rolul cratimei în secvenţa: m-am dus. 2 puncte
3. Construieşte un enunţ în care să ilustrezi sensul conotativ al cuvântului ploaie. 2 puncte
4. Transcrie, din textul dat, două secvenţe care conturează dimensiunea temporală. 4 puncte
5. Precizează o temă şi un motiv literar prezente în textul dat. 4 puncte
6. Menţionează tipul de perspectivă narativă din textul dat. 4 puncte
7. Prezintă rolul verbelor la timpul imperfect, în textul dat. 4 puncte
8. Ilustrează, cu câte un exemplu din textul dat, două trăsături ale genului epic. 4 puncte
Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă – Limba şi literatura română Simulare pentru elevii clasei a XII-a
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
Pagina 2 din 2
9. Comentează, în 60 – 100 de cuvinte, secvenţa: Am început să-mi dau singur explicaţii: poate că
numărasem eu greşit. Să cerem informaţii. Din prima zi nu-mi scrie, sunt prea pretenţios. Poate că nu
mi-a reţinut bine adresa. Sau s-a pierdut scrisoarea... Sau... Nu înţelegeam. Plecase cu o nespusă
părere de rău. N-avea nicio curiozitate? Florile pe care mi le lăsase ca o mângâiere nu se uscaseră
încă de tot, şi eu eram neliniştit, căutând să pricep, uneori indignat. 4 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte despre influenţa traducerilor asupra literaturii
naţionale.
În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
− să respecţi structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea
mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 8 puncte
− să ai conţinutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de
problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate
ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte
− să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi
de punctuaţie) şi precizarea privind numărul de cuvinte. 6 puncte
Notă! În vederea acordării punctajului, textul trebuie să fie în concordanţă cu
problematica pusă în discuţie.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de 600 – 900 de cuvinte în care să prezinţi tema şi viziunea despre lume într-un
text poetic studiat aparţinând lui Tudor Arghezi.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
− evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-o orientare/perioadă
literară, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
− prezentarea a două imagini/idei poetice, relevante pentru tema şi viziunea despre lume din textul
poetic studiat;
− ilustrarea a patru elemente de compoziţie şi de limbaj ale textului poetic studiat, semnificative pentru
ilustrarea temei şi a viziunii despre lume (de exemplu: imaginar poetic, titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi
de simetrie, motiv poetic, laitmotiv, figuri semantice/ tropi, elemente de prozodie etc.);
− susţinerea unei opinii despre modul în care tema şi viziunea despre lume se reflectă în textul poetic
studiat.
Notă!
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/ reper).
Pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; abilităţi
de analiză şi argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte;
punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct; respectarea precizării privind numărul
de cuvinte – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 600 de
cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

Examenul de bacalaureat naţional 2015
Proba E. a)
Limba şi literatura română
Simulare pentru elevii clasei a XII-a
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
· Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
· Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se
acordă fracţiuni de punct.
· Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. câte 1 punct pentru numirea fiecărui sinonim neologic potrivit pentru sensul din text al cuvintelor
date (de exemplu: bănuială – suspiciune; pretenţios – exigent) 2 x 1 p. = 2 puncte
2. explicarea rolului cratimei în secvenţa indicată (marchează pronunţarea legată a două cuvinte) 2 puncte
3. construirea oricărui enunţ în care se ilustrează sensul conotativ al cuvântului indicat 2 puncte
4. câte 2 puncte pentru transcrierea oricăror două secvenţe care conturează dimensiunea
temporală (de exemplu: după câteva zile; În fiecare zi) 2 x 2 p. = 4 puncte
5. câte 2 puncte pentru precizarea temei (de exemplu: iubirea) şi a unui motiv literar (de exemplu:
scrisoarea) identificate în textul dat 2 x 2 p. = 4 puncte
6. menţionarea tipului de perspectivă narativă din textul dat (perspectivă narativă de tip subiectiv) 4 puncte
7. prezentarea rolului verbelor la timpul imperfect: prezentare adecvată şi nuanţată – 4 p./
prezentare schematică, ezitantă – 2 p. 4 puncte
8. – câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două trăsături ale genului epic, prezente în textul dat
(de exemplu: prezenţa instanţelor comunicării narative – narator, personaje; folosirea naraţiunii ca
mod de expunere) 2 x 1 p. = 2 puncte
– câte 1 punct pentru ilustrarea, cu câte un exemplu din textul dat, a fiecăreia dintre cele două
trăsături menţionate 2 x 1 p. = 2 puncte
9. – comentarea secvenţei citate: comentare adecvată şi nuanţată – 3 p.; comentare schematică,
ezitantă – 2 p.; încercare de comentare – 1 p. 3 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte 1 punct
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
− structura discursului de tip argumentativ:
· formulare adecvată a ideilor în scris: text clar organizat, coerent, cu echilibru între cele trei
componente: ipoteza, enunţarea şi dezvoltarea argumentelor, concluzia – 4 p./ formulare
parţial adecvată – 2 p. 4 puncte
· utilizare adecvată a mijloacelor lingvistice utile exprimării unei aprecieri (de exemplu: verbe
de opinie, adverbe/locuţiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai subiectivităţii evaluative,
conjuncţii/locuţiuni conjuncţionale cu rol argumentativ, utilizate pentru exprimarea raporturilor
de tip cauzal, consecutiv, final, concluziv etc., conectori argumentativi) – 4 p./ utilizare parţial
adecvată – 2 p. 4 puncte
− conţinutul argumentării:
· formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de problematica propusă 2 puncte
· câte 3 puncte pentru enunţarea fiecăruia dintre cele două argumente adecvate ipotezei
2 x 3 p. = 6 puncte
· câte 3 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunţate:
dezvoltare clară, nuanţată – 3 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p. 2 x 3 p. = 6 puncte
· formularea unei concluzii pertinente 2 puncte
Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă – Limba şi literatura română Simulare pentru elevii clasei a XII-a
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic

− respectarea normelor limbii literare şi a precizării privind numărul de cuvinte:
· registrul stilistic adecvat cerinţei 1 punct
· respectarea normelor de exprimare (0-1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice – 2 p.; 2 greşeli – 1 p.;
3 sau mai multe greşeli – 0 p.) 2 puncte
· respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0-1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 2 p.;
2 greşeli – 1 p.; 3 sau mai multe greşeli – 0 p.) 2 puncte
· respectarea precizării privind numărul de cuvinte 1 punct
Notă! În vederea acordării punctajului, textul trebuie să fie în concordanţă cu
problematica pusă în discuţie.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Conţinut – 16 puncte
– câte 2 puncte pentru evidenţierea oricăror două trăsături care fac posibilă încadrarea textului
poetic studiat într-o orientare/perioadă literară, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare
tematică: prezentare adecvată şi nuanţată – 2 p.; prezentare schematică sau superficială – 1 p.
2 x 2 p. = 4 puncte
– prezentarea a două imagini/idei poetice, relevante pentru tema şi viziunea despre lume din textul
poetic studiat 4 puncte
· menţionarea temei şi a viziunii despre lume – 1 p.
· ilustrarea temei şi a viziunii despre lume prin două imagini/idei poetice relevante – 3 p.;
ilustrarea printr-o imagine/idee poetică – 1 p.
− câte 1 punct pentru ilustrarea fiecăruia dintre cele patru elemente de compoziţie şi de limbaj ale textului
poetic studiat, semnificative pentru ilustrarea temei şi a viziunii despre lume 4 x 1 p. = 4 puncte
− susţinerea unei opinii despre modul în care tema şi viziunea despre lume se reflectă în textul
poetic studiat: susţinere adecvată şi nuanţată – 4 p./ încercare de susţinere sau schematism – 2 p./
simplă formulare a opiniei – 1 p. 4 puncte
Redactare – 14 puncte
− organizarea ideilor în scris 3 puncte
· text clar, organizat, coerent, cu echilibru între introducere, cuprins şi încheiere, în care
construcţia paragrafelor subliniază ideile în succesiune logică – 3 p.
· text parţial organizat, cu dezechilibru între componente, în care construcţia paragrafelor nu
subliniază ideile în succesiune logică – 2 p.
· text vag organizat, fără evidenţierea trecerii de la o idee la alta – 1 p.
− abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
· relaţie adecvată între idee şi argument, utilizare de argumente convingătoare, formulare de
judecăţi de valoare relevante – 3 p.
· relaţie parţial adecvată între idee şi argument, utilizare de argumente insuficient de
convingătoare, formulare de judecăţi parţial relevante – 2 p.
· relaţie nerelevantă între idee şi argument, schematism – 1 p.
− utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului,
sintaxă adecvată – 2 p./ vocabular restrâns, monoton – 1 p.) 2 puncte
− ortografia (0-1 erori: 2 p./ 2 erori: 1 p./ 3 sau mai multe erori: 0 p.) 2 puncte
− punctuaţia (0-1 erori: 2 p./ 2 erori: 1 p./ 3 sau mai multe erori: 0 p.) 2 puncte
− aşezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
− respectarea precizării privind numărul de cuvinte 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 600 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Valori stilistice ale timpurilor verbale

 PREZENTUL

• presupune o acţiune continuă, fără perspectiva încheierii;
• trasează axa temporală a desfăşurării acţiunii până la infinit;
• imprimă un ritm vioi acţiunii şi o dinamizează;
• dă impresia că acţiunea se desfăşoară sub ochii receptorului, creând impresia de autenticitate şi exactitate;
• are puterea de a reînvia faptele trăite de narator;
• prezentul liric exprimă intensitatea trăirii într-o durată concentrată, valorizează clipa prezentului, în contrast cu trecutul sau cu viitorul;

IMPERFECTUL

• timpul propriu literaturii de amintiri, al aceluia care înfăţisează o succesiune de evenimente ale trecutului;
• arată o acţiune neterminată în trecut, simultaneitatea, permanenţa;
• exprimă durata acţiunii, a trecerii timpului,  a insistenţei;
• este un timp al narativităţii subiective, evocatoare;

·         poate deschide o perspectivă dinspre trecut spre viitor;

• prelungeşte durata acţiunii pe axa temporală la infinit;
• imperfectul narativ/ evocativ – timpul naraţiunii este prelungit spre timpul istorisirii; instituie o perspectivă subiectivă;
• imperfectul descriptiv  conferă descrierii un caracter dinamic în opoziţie cu decupajul static determinat de utilizarea prezentului;

PERFECTUL SIMPLU

NARATIV

- situează evenimentul într-un trecut recent;

- arată caracterul punctual al acţiunii;

- reliefează derularea rapidă a evenimentelor ori valoarea momentană a unei stări;

- situarea în finalul textului în care predomină alt timp(impf. sau prez.) produce o

   schimbare de ritm narativ având rolul de accelerare bruscă a relatării;

- este un timp specific scrierilor istorice;

- sensibilizează desfăşurarea, succesiunea acţiunilor;

                               DESCRIPTIV :

- presupune o deviere expresivă de la caracterul prin excelenţă narativ al acţiunii;

- oferă vivacitate imaginilor.

PERFECTUL COMPUS

• înscrie evenimentele narate într-o durată trecută;
• poate avea rol de evocare, marcat de indicii subiectivităţii;
• delimitează planul naratorului de planul personajelor;
• folosit în finalul textului în contrast cu alte timpuri poate avea rol rezumativ;
• poate da impresia că apropie acţiunea de momentul vorbirii, ceea ce măreşte emoţia;
• creează impresia unei afectivităţi mai puternice, mai pronunţate;
• prin înlănţuirea verbelor la pf. compus se creează iluzia unei derulări cinematografice, rapide, dinamice, fără oprire;
• evidenţiază alternarea planurilor real cu cel al dorinţei; se creează impresia unui joc al destinului.

                                                      VIITORUL

• formele culte, literare sugerează siguranţa sau o condiţionare a intenţiei;
• este timpul perspectivei;
• lărgeşte orizontul în plan spaţial şi temporal;
• sunt expresive îndeosebi formele populare, familiare care sugerează oralitatea;
• arată durata ideală, a creaţiei, a artei;
• artistic, aceste verbe încheie o experienţă de cunoaştere, cea a timpului trăit, iar cu ele se începe o nouă aventură cognitivă, aceea a unui timp al ficţiunii artistice.