“Fericirea e scurtă ca fulgerul care umple cerul de lumină. Dacă trăieşte mai mult, se spulberă, nu mai este ea şi trebuie să-i dăm alt nume.“(Mihail Drumes)
luni, 20 ianuarie 2014
Prof. Mirela Broasca: Cam ce sa pregatim pentru examenul de Bac 2014?( programa interpretata)
Programa Bacalaureatului 2014 sau cam ceea ce ar trebui sa stim, pentru a putea promova examenul de bacalureat:
Opere si curente literare
I.Proza
Epoca marilor clasici
1. Ion Creangă “Povestea lui Harap-Alb" –Basmul cult
- definiția basmului;
- caracteristicile basmului;
- subiectul basmului;
- caracterizarea a cel putin doua personaje (modalități de caracterizare, tipuri de personaje);
- umorul și oralitatea în opera lui Ion Creangă
2. Ioan Slavici "Moara cu noroc" - nuvela psihologică
- definiția nuvelei;
- tipuri de nuvele(clasificare);
- subiectul nuvelei;
- caracterizarea personajelor (mijloace și procedee de caracterizare);
- arta narativă a lui Slavici.
Perioada interbelică
3. Mihail Sadoveanu - "Baltagul" - Romanul baladesc
- definiția romanului;
- caracteristicile romanului;
- tipuri de romane(clasificare);
- subiectul romanului;
- caracterizarea personajelor;
- caracterul monografic al romanului "Baltagul"
4. Liviu Rebreanu - "Ion" - Romanul realist și obiectiv
- definiția romanului;
- caracteristicile romanului;
- subiectul romanului;
- caracterizarea personajelor (procedee de caracterizare a personajelor).
5. Camil Petrescu - Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război - Romanul modern și subiectiv
- definiția romanului;
- caracteristicile romanului;
- subiectul romanului;
- caracterizarea personajelor;
- perspectiva narativă;
- caracteristicile romanului subiectiv.
6. George Călinescu - "Enigma Otiliei" - Romanul balzacian
- definiția romanului;
- caracteristicile romanului;
- subiectul romanului;
- caracterizarea personajelor (procedee de caracterizare și tipuri de personaje);
- perspectiva narativă.
Perioada postbelică
7. Marin Preda-Moromeții (vol.1 și 2) Romanul realist și obiectiv
- definiția romanului;
- caracteristicile romanului;
- subiectul celor 2 volume;
- caracterizarea personajelor;
- perspectiva narativă;
II.Poezia
Romantismul - prezentare generală
1. Mihai Eminescu(trei texte la alegere)
- Luceafărul
- Oda în metru antic
- Scrisoarea I
Simbolismul - prezentare generală
2. George Bacovia - Lacustra
- Plumb
Perioada interbelică
Modernismul - prezentare generală
3. Tudor Arghezi - Testament(comentariu literar)
- Flori de mucigai(comentariu literar)
4. Lucian Blaga - Eu nu strivesc corola de minuni a lumii(comentariu literar)
5. Ion Barbu-Riga Crypto și lapona Enigel(comentariu literar)
Tradiționalismul
6. Vasile Voiulescu « In gradina Ghetsemani » (comentariu literar)
Perioada postbelica
7.Nichita Stănescu - Către Galateea(comentariu literar)
- În dulcele stil clasic(comentariu literar)
III.Dramaturgia
Epoca marilor clasici
1.Comedia - I.L.Caragiale – “O scrisoare pierdută”
Perioada postbelică
2.Marin Sorescu – « Iona »
IV.Critici literari
Criticismul junimist : « Junimea » si « Convorbiri literare »
1.Titu Maiorescu - activitate literară și principii estetice enunțate
Modernismul lovinescian
2.Eugen Lovinescu - activitate literară și principii estetice enunțate
V.Fundamente ale culturii române
- Originile și evoluția limbii române (perioada veche)
- Curente culturale și literare în sec. XVII si XVIII :
Umanismul :
· Marii cronicari: Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce
Iluminismul :
· Scoala Ardeleana
VI.Curente literare
La toate cele enumerate se cer: prezentare generală, definiție, caracteristici, reprezentanți:
- romantismul;
- realismul;
- simbolismul;
- modernismul;
- tradiționalismul;
- avangardismul;
- neomodernismul;
- postmodernismul.
VII.Construcția textului argumentativ
Conectori de text
- Eseul argumentativ
- Eseul structurat/nestructurat(liber)
- Teorie literară (definițiile speciilor literare)
VIII.Elemente de construcție a comunicării
- emițător;
- receptor;
- cod;
- canal;
- mesaj.
IX.Stiluri funcționale - prezentare generală
- stilul juridic-administrativ;
- stilul tehnico-științific;
- stilul publicistic;
- stilul colocvial;
- stilul beletristic;
- stilul oratoric și epistolar;
- calități generale ale stilului.
X.Rolul semnelor de punctuație și ortografie
XI.Figuri de stil și elemente de versificație (definiții)
XII.Limbă și comunicare
- hiat, diftong, triftong;
- neologismele;
- omonime;
- antonime;
- sinonime;
- cuvinte polisemantice;
- cacofonia;
- hipercorectitudinea;
- despărțirea în silabe, reguli;
- unități frazeologice;
- sensurile cuvintelor(conotativ, denotativ);
- elemente de argou și jargon;
- tautologia;
- pleonasmul;
- derivate și compuse(prefixe, sufixe,prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale(conversiunea).
marți, 14 ianuarie 2014
Prof. Mirela Broasca: Tot ce trebuie pentru a comenta o poezie...
1.Identificarea tipului de lirism:
a)subiectiv-modalitatea de exprimare este monologul de tip confesiv(la persoana I) sau adresat (persoana a II-a), sunt prezente marcile eului liric (proiectia autorului in text): emfatizarea (exprimarea excesiva a persoanei I, de ex. prin insotirea vb de pronumele subiect, cu rol de a intari prezenta eului liric) , deicticele (adv/pronume demonstrative ce nu trimit la un referat concret: aici, acolo, ieri, azi, acela, celalalt), persoana I la pronume si verbe, exclamatiile/interogatiile retorice. Marcile ale eului liric-pronume /adj pronominale posesive (meu,mea) /vb. la pers. I (monolog confesiv) sau pers. II (monolog adresat), interogatii si exclamatii retorice
b)Subiectiv impersonal -absenta persoanei I, prezenta vb si pronumelor la persoana a III-a, astfel incat, desi in text se distinge o singura voce lirica, ea este impersonala, nu lasa sa transpara sensibilitatea autorului (Barbu, Alecsandri -Iarna )
c)Obiectiv- mai multe masti ale eului liric / voci lirice, vag fir epic, dialogul ca modalitate de expunere(ex : Luceafarul)
2.Trasaturile limbajului poetic:
a.expresivitatea - preferinta pentru folosirea cuv cu sensuri conotative , ce intra in structura unor figuri de stil (precum :epitetul, metafora, personificarea etc.);
b.ambiguitatea -trasatura specifica mai ales liricii moderne, constand in posibilitatea dublei /multiplei interpretari a unui text/unei secvente /sintagme poetice;
c.sugestia -trasatura specifica liricii simboliste, care nu transmite sentimente, ci stari vagi, imprecise, in mod indirect, prin campuri semantice, simboluri, muzicalitate sau cromatica decadenta.
d.reflexivitatea- trasatura a poeziei moderniste/neomoderniste, ce presupune existenta unui public initiat, elitist capabil a descifra aluziile livresti sau mitologice sau care se manifesta prin caracterul meditativ/conceptual al versurilor.
3.Prozodia-se refera la trei elemente :
-masura-nr.de silabe dintr-un vers
-rima-figura fonetica ce consta in potrivirea partii finale a versurilor incepand cu vocala accentuata (abba-rima imbratisata, abab-rima incrucisata, aabb-rima imperecheata, aaaa-monorima, rima masculina-silaba finala accentuata , rima feminina -silaba finala este neaccentuata , fara rima -vers alb)
-ritmul- trohaic (succesiunea de picioare metrice bisilabice in care prima silaba este accentuata) sau iambic (succesiunea de picioare metrice bisilabice in care a doua silaba este accentuata), amfibrahic (succesiunea de picioare metrice trisilabice ,accentul se pune pe silaba mediana)
4.Trasaturile descrierii literare:
-Este subiectiva , deoarece prezinta viziunea proprie unui eu liric aflat intr-o ipostaza contemplativa
-Preferinta pentru folosirea cuv.cu sensuri conotative, ce intra in structura unor figuri de stil precum….. sau prezenta imaginilor vizuale/auditive/olfactive/motorii.
-La nivel morfologic, predomina subs. si adj. (cele mai multe devenite epitete), ce compun imaginarul poetic.
-Poetul descompune realitatea si o recompune dupa legile propriei subiectivitati.
5.Figuri de stil- se clasifica in 4 categorii, in functie de nivelul la care se produc :
a.nivel fonetic: rima, aliteratia, asonanta
b.nivel sintactic/de constructie-inversiunea, repetitia , enumeratia, chiasmul (ex:Vin Floriile cu soare/ Si soarele cu Florii), paralelismul , anafora
c.nivel semantic-epitetul, metafora, comparatia, hiperbola, oximoronul, simbolul, personificarea
d.figuri de gandire-antiteza, alegoria, figuri retorice- exclamatia si interogatia retorica.
6.Sensurile cuvintelor:
-sens conotativ- folosirea cuv.cu sensurile figurate, neobisnuite in context, astfel incat de cele mai multe ori se creeaza figuri semantice precum:epitetul, metafora, comparatia, hiperbola, oximoronul, simbolul, personificarea, oximoronul (ex: jale dulce).
-sens denotativ- sensul de baza, propriu al cuvintelor.
8.Rolul cratimei- aceasta este folosita din ratiuni de prozodie, respectiv realizarea masurii si a ritmului sau pentru a marca eliziunea unei vocale.
9.Linia de pauza - fie apozitie ce cuprinde o explicatie suplimentara cu rol de nuantare, fie crearea unei metafore explicite (in care sunt prezenti si termenul substituit ,si cel metaforic), fie izolarea unei constructii incidente sau separarea vorbirii directe de cea indirecta.
10.Rolul punctelor de suspensie-marcheaza intreruperea sirului vorbirii si o pauza afectiva ce accentueaza sentimentele exprimate in text (melancolie, indoiala, durere, regret)
11.Punctul-sfarsitul unei idei poetice, conturul intonational al unei propozitii enuntiative.
12.Semnul intrebarii: marcheaza conturul intonational al unui enunt interogativ, evidentiaza starea de incertitudine sau starea meditativa a eului liric (in functie de situatie) ; o adresare retorica in discursul evocativ al unui erou din trecul istoric.
13.Virgula- separarea unei apozitii/explicatii suplimentare, izolarea unei constructii in vocativ, separarea a doua idei aflate in raport adversativ (daca intalnim conjunctii ca: dar, iar, insa, ci) sau disjunctive (daca intalnim conjunctia “sau, ori, fie, ba “) ,elipsa predicatului (Mama vine, sora, nu.), construtie incidenta (vino,zise);
14.Semnul exclamarii-marcheaza conturul intonational al unui enunt exclamativ, dar si participarea afectiva a autorului, accentuand sentimentele exprimate; poate marca si adresarea directa si evocarea unei personalitati istorice din trecut.
15.Rolul vb la conjunctiv (sa spuna; sa vina etc..), cond-optativ (as veni, as face) sau viitor ( va sosi, va pleca, va fi -exprima dorinta, proiectarea unor sentimente in plan ireal, posibilitatea implinirii unui scenariu.
16.Rolul verbelor la imperfect (veneau,mancau,treceau)- reflecta continuitatea unei stari din trecut, crearea unei atmosfere ireale;( Intr-o opera epica, valoarea verbelor la timpul imperfect este de a descrie cadrul de desfasurare a actiunii, avand, deci, caracter descriptiv, evocator). Intrucat timpul imperfect exprima o actiune trecuta, insa neterminata pana in momentul vorbirii, se poate conchide ca el plaseaza actiunea in continuitate, o eternizeaza, conferindu-i valoare durativa.
17.Verbele la gerunziu -permanenta, continuitatea, derularea unui proces
18.Verbele la prezent -certitudinea /exprimarea unui adevar general /confera caracter de maxima.Intr-un pastel, utilizarea verbelor la timpul prezent poate sugera eternizarea naturii, incremenirea ei generata de linsitea profunda.
19.Titlul- facand parte din prelectura textului, titlul anticipeaza ideea de ansamblu a acestuia. De asemenea, se fac observatii referitoare la aspectul formal sau stilistic al titlului.
20.Comentarea unei strofe- surprinderea ideii de ansamblu, sesizarea modalitatii de expunere (monolog, descriere), tipul de lirism, discutarea procedeelor stilistice sau evidentierea campurilor semantice, observatii la nivel prozodic (rima, masura).
a)subiectiv-modalitatea de exprimare este monologul de tip confesiv(la persoana I) sau adresat (persoana a II-a), sunt prezente marcile eului liric (proiectia autorului in text): emfatizarea (exprimarea excesiva a persoanei I, de ex. prin insotirea vb de pronumele subiect, cu rol de a intari prezenta eului liric) , deicticele (adv/pronume demonstrative ce nu trimit la un referat concret: aici, acolo, ieri, azi, acela, celalalt), persoana I la pronume si verbe, exclamatiile/interogatiile retorice. Marcile ale eului liric-pronume /adj pronominale posesive (meu,mea) /vb. la pers. I (monolog confesiv) sau pers. II (monolog adresat), interogatii si exclamatii retorice
b)Subiectiv impersonal -absenta persoanei I, prezenta vb si pronumelor la persoana a III-a, astfel incat, desi in text se distinge o singura voce lirica, ea este impersonala, nu lasa sa transpara sensibilitatea autorului (Barbu, Alecsandri -Iarna )
c)Obiectiv- mai multe masti ale eului liric / voci lirice, vag fir epic, dialogul ca modalitate de expunere(ex : Luceafarul)
2.Trasaturile limbajului poetic:
a.expresivitatea - preferinta pentru folosirea cuv cu sensuri conotative , ce intra in structura unor figuri de stil (precum :epitetul, metafora, personificarea etc.);
b.ambiguitatea -trasatura specifica mai ales liricii moderne, constand in posibilitatea dublei /multiplei interpretari a unui text/unei secvente /sintagme poetice;
c.sugestia -trasatura specifica liricii simboliste, care nu transmite sentimente, ci stari vagi, imprecise, in mod indirect, prin campuri semantice, simboluri, muzicalitate sau cromatica decadenta.
d.reflexivitatea- trasatura a poeziei moderniste/neomoderniste, ce presupune existenta unui public initiat, elitist capabil a descifra aluziile livresti sau mitologice sau care se manifesta prin caracterul meditativ/conceptual al versurilor.
3.Prozodia-se refera la trei elemente :
-masura-nr.de silabe dintr-un vers
-rima-figura fonetica ce consta in potrivirea partii finale a versurilor incepand cu vocala accentuata (abba-rima imbratisata, abab-rima incrucisata, aabb-rima imperecheata, aaaa-monorima, rima masculina-silaba finala accentuata , rima feminina -silaba finala este neaccentuata , fara rima -vers alb)
-ritmul- trohaic (succesiunea de picioare metrice bisilabice in care prima silaba este accentuata) sau iambic (succesiunea de picioare metrice bisilabice in care a doua silaba este accentuata), amfibrahic (succesiunea de picioare metrice trisilabice ,accentul se pune pe silaba mediana)
4.Trasaturile descrierii literare:
-Este subiectiva , deoarece prezinta viziunea proprie unui eu liric aflat intr-o ipostaza contemplativa
-Preferinta pentru folosirea cuv.cu sensuri conotative, ce intra in structura unor figuri de stil precum….. sau prezenta imaginilor vizuale/auditive/olfactive/motorii.
-La nivel morfologic, predomina subs. si adj. (cele mai multe devenite epitete), ce compun imaginarul poetic.
-Poetul descompune realitatea si o recompune dupa legile propriei subiectivitati.
5.Figuri de stil- se clasifica in 4 categorii, in functie de nivelul la care se produc :
a.nivel fonetic: rima, aliteratia, asonanta
b.nivel sintactic/de constructie-inversiunea, repetitia , enumeratia, chiasmul (ex:Vin Floriile cu soare/ Si soarele cu Florii), paralelismul , anafora
c.nivel semantic-epitetul, metafora, comparatia, hiperbola, oximoronul, simbolul, personificarea
d.figuri de gandire-antiteza, alegoria, figuri retorice- exclamatia si interogatia retorica.
6.Sensurile cuvintelor:
-sens conotativ- folosirea cuv.cu sensurile figurate, neobisnuite in context, astfel incat de cele mai multe ori se creeaza figuri semantice precum:epitetul, metafora, comparatia, hiperbola, oximoronul, simbolul, personificarea, oximoronul (ex: jale dulce).
-sens denotativ- sensul de baza, propriu al cuvintelor.
8.Rolul cratimei- aceasta este folosita din ratiuni de prozodie, respectiv realizarea masurii si a ritmului sau pentru a marca eliziunea unei vocale.
9.Linia de pauza - fie apozitie ce cuprinde o explicatie suplimentara cu rol de nuantare, fie crearea unei metafore explicite (in care sunt prezenti si termenul substituit ,si cel metaforic), fie izolarea unei constructii incidente sau separarea vorbirii directe de cea indirecta.
10.Rolul punctelor de suspensie-marcheaza intreruperea sirului vorbirii si o pauza afectiva ce accentueaza sentimentele exprimate in text (melancolie, indoiala, durere, regret)
11.Punctul-sfarsitul unei idei poetice, conturul intonational al unei propozitii enuntiative.
12.Semnul intrebarii: marcheaza conturul intonational al unui enunt interogativ, evidentiaza starea de incertitudine sau starea meditativa a eului liric (in functie de situatie) ; o adresare retorica in discursul evocativ al unui erou din trecul istoric.
13.Virgula- separarea unei apozitii/explicatii suplimentare, izolarea unei constructii in vocativ, separarea a doua idei aflate in raport adversativ (daca intalnim conjunctii ca: dar, iar, insa, ci) sau disjunctive (daca intalnim conjunctia “sau, ori, fie, ba “) ,elipsa predicatului (Mama vine, sora, nu.), construtie incidenta (vino,zise);
14.Semnul exclamarii-marcheaza conturul intonational al unui enunt exclamativ, dar si participarea afectiva a autorului, accentuand sentimentele exprimate; poate marca si adresarea directa si evocarea unei personalitati istorice din trecut.
15.Rolul vb la conjunctiv (sa spuna; sa vina etc..), cond-optativ (as veni, as face) sau viitor ( va sosi, va pleca, va fi -exprima dorinta, proiectarea unor sentimente in plan ireal, posibilitatea implinirii unui scenariu.
16.Rolul verbelor la imperfect (veneau,mancau,treceau)- reflecta continuitatea unei stari din trecut, crearea unei atmosfere ireale;( Intr-o opera epica, valoarea verbelor la timpul imperfect este de a descrie cadrul de desfasurare a actiunii, avand, deci, caracter descriptiv, evocator). Intrucat timpul imperfect exprima o actiune trecuta, insa neterminata pana in momentul vorbirii, se poate conchide ca el plaseaza actiunea in continuitate, o eternizeaza, conferindu-i valoare durativa.
17.Verbele la gerunziu -permanenta, continuitatea, derularea unui proces
18.Verbele la prezent -certitudinea /exprimarea unui adevar general /confera caracter de maxima.Intr-un pastel, utilizarea verbelor la timpul prezent poate sugera eternizarea naturii, incremenirea ei generata de linsitea profunda.
19.Titlul- facand parte din prelectura textului, titlul anticipeaza ideea de ansamblu a acestuia. De asemenea, se fac observatii referitoare la aspectul formal sau stilistic al titlului.
20.Comentarea unei strofe- surprinderea ideii de ansamblu, sesizarea modalitatii de expunere (monolog, descriere), tipul de lirism, discutarea procedeelor stilistice sau evidentierea campurilor semantice, observatii la nivel prozodic (rima, masura).
sâmbătă, 4 ianuarie 2014
Mirela Broasca: Horoscop Pesti :sanatate si dragoste 2014
Horoscop zodia Pesti, luna ianuarie 2014: Dragoste si cuplu
Prima parte a lunii ianuarie 2014 este foarte activa. Sunt stimulati toti semnificatorii vietii de cuplu a Pestilor: Venus (planeta iubirii), Mercur (stapanul casei cuplului Pestilor) si Jupiter (aflat in casa iubirii Pestilor).
Traiesti un fel de febrilitate, sau se intampla lucruri care te tin in priza. Daca acestea sunt bune sau mai putin bune, depinde de harta natala.
Oricum, incearca sa stapanesti situatia, fiindca iti poate scapa lesne de sub control. Intre posibilele motive care pot crea dezagremente, banii sunt la loc de frunte.
Pe tot parcursul lunii ianuarie 2014, relatiile amoroase ale Pestilor par sa aiba conexiuni importante cu prietenia sau cu activitatile de grup.
Ultima parte a lunii aduce unele clarificari, dar nu suficiente. Clarificarile finale vor veni abia in primavara. Atunci vei sti exact cum stai.
De fapt, in ianuarie 2014 viata relationala a Pestilor intra intr-un etapa complicata si contradictorie, care va dura pana in prima decada a lui aprilie 2014.
Horoscop zodia Pesti, luna ianuarie 2014: Cariera si bani
Ianuarie 2014 pune accent pe viata culturala sau artistica, pe eforturile indreptate catre actiunile colective sau care privesc comunitatea.
Soarele, Venus si, in prima parte a lunii, Mercur, te pot indemna sa participi la conferinte, adunari, manifestari ce au loc sub patronajul unor organizatii, concerte sau alte actiuni unde poti intalni persoane cu care ai aceleasi interese, mai ales daca acestea iti sunt pe placul inimii.
In mediile mentionate mai sus pot fi reluate intentii mai vechi de colaborare. Prietenii iti pot si ei facilita incheierea unor contracte.
Trebuie insa sa fii cu bagare de seama la felul in care apari in lume: poarta-te echilibrat si cu diplomatie! Popularitatea ar putea fi capricioasa.
Domeniul financiar este foarte activ pe tot parcursul lunii ianuarie 2014, poate chiar sub presiune. Pestii pot castiga bani multi, dar atentie, riscul de pierderi este si el prezent!
Horoscop zodia Pesti, luna ianuarie 2014: Forma fizica si moral
Esti intr-o forma buna, in general: ai energie multa si o rezistenta pe care poti conta.
Totusi, in ianuarie 2014 sunt posibile unele neplaceri ale cailor respiratorii, iar tensiunea nervoasa poate fi cam mare. Atentie mai ales in a doua parte a lunii!
Incearca sa te odihnesti mai mult si sa eviti conjuncturile in care ai putea sa iei vreo afectiune contagioasa.
Prima parte a lunii ianuarie 2014 este foarte activa. Sunt stimulati toti semnificatorii vietii de cuplu a Pestilor: Venus (planeta iubirii), Mercur (stapanul casei cuplului Pestilor) si Jupiter (aflat in casa iubirii Pestilor).
Traiesti un fel de febrilitate, sau se intampla lucruri care te tin in priza. Daca acestea sunt bune sau mai putin bune, depinde de harta natala.
Oricum, incearca sa stapanesti situatia, fiindca iti poate scapa lesne de sub control. Intre posibilele motive care pot crea dezagremente, banii sunt la loc de frunte.
Pe tot parcursul lunii ianuarie 2014, relatiile amoroase ale Pestilor par sa aiba conexiuni importante cu prietenia sau cu activitatile de grup.
Ultima parte a lunii aduce unele clarificari, dar nu suficiente. Clarificarile finale vor veni abia in primavara. Atunci vei sti exact cum stai.
De fapt, in ianuarie 2014 viata relationala a Pestilor intra intr-un etapa complicata si contradictorie, care va dura pana in prima decada a lui aprilie 2014.
Horoscop zodia Pesti, luna ianuarie 2014: Cariera si bani
Ianuarie 2014 pune accent pe viata culturala sau artistica, pe eforturile indreptate catre actiunile colective sau care privesc comunitatea.
Soarele, Venus si, in prima parte a lunii, Mercur, te pot indemna sa participi la conferinte, adunari, manifestari ce au loc sub patronajul unor organizatii, concerte sau alte actiuni unde poti intalni persoane cu care ai aceleasi interese, mai ales daca acestea iti sunt pe placul inimii.
In mediile mentionate mai sus pot fi reluate intentii mai vechi de colaborare. Prietenii iti pot si ei facilita incheierea unor contracte.
Trebuie insa sa fii cu bagare de seama la felul in care apari in lume: poarta-te echilibrat si cu diplomatie! Popularitatea ar putea fi capricioasa.
Domeniul financiar este foarte activ pe tot parcursul lunii ianuarie 2014, poate chiar sub presiune. Pestii pot castiga bani multi, dar atentie, riscul de pierderi este si el prezent!
Horoscop zodia Pesti, luna ianuarie 2014: Forma fizica si moral
Esti intr-o forma buna, in general: ai energie multa si o rezistenta pe care poti conta.
Totusi, in ianuarie 2014 sunt posibile unele neplaceri ale cailor respiratorii, iar tensiunea nervoasa poate fi cam mare. Atentie mai ales in a doua parte a lunii!
Incearca sa te odihnesti mai mult si sa eviti conjuncturile in care ai putea sa iei vreo afectiune contagioasa.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)