vineri, 24 octombrie 2014

Prof. Mirela Broasca:Mijloace de îmbogăţire a vocabularului: Interne: – derivarea , compunerea , conversiunea; Externe: – cuvinte provenite din alte limbi (împrumuturile)



Mijloace de îmbogăţire a vocabularului

Interne – derivarea , compunerea , conversiunea
Externe – cuvinte provenite din alte limbi (împrumuturile)

DERIVAREA

          Este mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care se formează cuvinte noi cu ajutorul afixelor (sufixelor şi prefixelor ).
          Sufixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate după rădăcina cuvântului .
          Clasificare :
-          sufixele lexicale  , când formează cuvinte noi : grădinar, muncitor
-          sufixele gramaticale , când creează forme gramaticale (sufixe de mod şi timp ) : citit , scris
-          sufixele lexico-gramaticale , când exprimă un sens nou şi o categorie gramaticală (sufixe moţionale) : gâscă – gâscan, ratoi, taranca, florareasa
Sufixele denumesc:
-          agentul ( -tor , - ar , -ist , -aş ) : agricultor , fierar , gronist , luntraş
-          însuşirea ( -iu , -os , -cios , -bil , -at , -al ) : auriu , fricos ,  mîncăcios , purtabil , sprîncenat , vamal
-          colectivitatea ( -et , -araie , -işte , -ime , -is) : brădet , apăraie , porumbişte , studenţime , zmeuriş
-          instrumentul ( -ar , -nită , -tor ) : alfabetar , pipernită , ştergător
-          noţiuni abstracte ( -inţă , -ie , -ime , -eală , -ura , -anţă ) : cerinţă , domnie , grăsime , răceală , scursura , siguranţă
-          modalităţi ( -este , -iş , -âş) : româneşte , pietriş , ţărâş
-          locul şi originea ( -ărie , -ie , -ean ) : benzărie , fierărie , bucureştean
-          obiecte sau însuşiri mici – sufixe diminutivale (-ulet , -uc , -ior , -ică , -ice etc.) : binişor , căscioară , cerceluş , coşuleţ , lănţuc , pantofior , singurică , vanticel
-          obiecte sau însuşiri mari – sufixe augmentative ( -andru , -an , -oaie , -oi )          : băieţandru , grăsan , căsoaie , pietroi

Prefixele sunt sunetele  sau grupurile de sunete adăugate înaintea rădăcinii cuvântului pentru a forma cuvinte noi . Prefixele modifică sensul cuvântului de bază , fiind :

-          negative ( re-, in- ) : nesansa , inegalitate .
-          privative ( des- , de- ) : a descreti , deşira .
-          iterative ( re- , răs - ) : a reaminti , rasucit .
Prefixele pot forma :
-          substantive ( neregulă ) .
-          adjective ( nefiresc ) .
-          adverbe ( negreşit ) .
Prefixele pot fi :
-          vechi ( ne , în , des , răs ) .
-          noi ( arhi , anti , pre , inter ) .
Derivatele parasintetice sunt cuvintele care conţin şi sufixe şi prefixe . ( înnodat , inchipui, inflori etc.)
Seriile derative apar atunci când baza unui cuvânt derivat este un alt cuvânt derivat: bute-butoi-butoias, Olt-oltean-olteanca; cetate-cetatean-cetatenesc etc.
Compunerea

          Compunerea este mijlocul intern de îmbogăţire al vocabularului prin care se formează cuvinte noi sau termeni diferiţi .
          Termenii din care se formează un cuvânt compus îşi pierd de cele mai multe ori sensul pe care îl au când există independent .
          Cuvintele compuse pot fi :
-          substantive ( floarea-soarelui , ochiul-boului ) .
-          verbe : a binevoi , a teleghida, a (se) autoapara
-          adjective : cumsecade .
-          pronume : fiecare .
-          numerale : douăzeci
-          adverbe : după-amiază .
-          prepoziţii : pâna la .
-          conjuncţii : ca să .
-          interjecţii : bing-bang
Există elemente de compunere cu înţeles de sine stătător (sufixoide- false sufixe ) :
-          cid ( ucigător ) .
-          craţie ( conducător ) .
-          fil ( iubitor )
-          fob ( care urăşte ) .
-          fug ( care îndepărtează ) .
-          log ( specialist ) .
Prefixoide :
-          aero ( aer ) .
-          bio ( viaţă ) .
-          filo ( iubitor ) .
-          hidro ( referitor la apă ) .
-          macro ( mare ) .
-          micro ( mic ) .
-          orto ( corect ) .
-          poli ( mai mulţi ) .
-          pseudo( fals ) .
-          tele ( la distanţă ) .
Procedee de compunere :
A.     JUXTAPUNERE , ALĂTURARE : câine- lup, inginer-sef, bloc-turn etc.
a. Compunerea prin contopire : bunăvoinţă,untdelemn,cuminte,binefăcător,unsprezece, orişicine,niciodată, deasupra, binevoi,dedesubt etc.
b. Compunerea prin alăturare: bun-simţ, prim-ministru, Valea Călugărească, nou-născut, o mie trei sute, după-amiază, de către etc.

B.     SUBORDONARE : floarea-soarelui, ciubotica-cucului, papucul-doamnei, gura-leului etc.
Prin compunere prin subordonare se înţelege:
1. Subordonarea atributivă:
a) substantiv + adjectiv; botgros, coate-goale, vorbă-lungă, acid clorhidric, Almaşul-Mare ş.a.
b) adjectiv + substantiv (în unele formaţii mai vechi): bună-credinţă, bună-cuviinţă, bunăvoinţă, rea-credinţă, rea-voinţă etc.;
c) substantiv + substantiv în genitiv: Calea Laptelui, ciuboţica cucului, gura-leului, floarea-soarelui, ochiul-boului, Gura Ocniţei, Neagra Şarului […], Delta Dunării ş.a.;
d) substantiv + substantiv cu prepoziţie: apă de plumb, bou de baltă, floare-de-colţ, Roşiori de Vede,   Baia de Aramă etc.;

2. Subordonare completivă (rezultatul unor izolări): fluieră-vânt, încurcă-lume, pierde-vară, zgârie-brânză, ducă-se pe pustii;

3. Subordonare faţă de un adjectiv, având ca rezultat un alt adjectiv:
a) adjectiv nume de culoare combinat cu determinanţii deschis, închis: roşu închis/deschis;
 b)două adjective nume de culoare: galben-portocaliu, galben-verzui;
c) adjectiv verbal precedat de un circumstanţial: bine-credincios,  bine-venit, clar-văzător;

4. Subordonarea eterogenă prin care se formează numeralele:
a) subordonarea circumstanţială de la 11 la 19: doisprezece (doi „peste" zece);
b)subordonarea atributivă de la 20 la 90, unde numerele ca 2, 3, 4 sunt atributele lui zece (22, 23, 24 etc.).

C.     ABREVIERE :
-          iniţiale : CEC , BC, PSD,  PUNR, BEC, CFR etc.
-          iniţiale şi fragmente de cuvinte : Tarom .
-          fragmente de cuvinte : Asirom, Plafar
-          fragmente de cuvinte si cuvinte : Romarta .


Conversiunea
(Schimbarea valorii gramaticale)

          Este mijlocul intern de îmbogăţire al vocabularului prin care se formează cuvinte noi de la o parte de vorbire la alta :
a)     Substantive din :
-          adjective : Frumosul traversează stradă .
-          verbe la participii : Răniţii au fost transportaţi la spital .
-          verbe la supin : Mersul pe jos este sănătos .
-          verbe la gerunziu : Suferindul era trist .
-          adverbe : Aproapele lui s-a accidentat .
-          pronume : Nu îmi pierd vremea cu nimicuri .
-          interjecţie  : N-a auzit oful .
b)     Adjective din :
- substantive: Zoe, fii barbata!
-          verbe la participiu : Cerul înnorat nu-mi place .
-          verbe la gerunziu : Mâinile tremurânde ale fetiţei arătau emoţia .
-          pronume : Acest băiat învaţă bine .
-          adverbe : Mi-am luat haine gata .
c)     Adverbe din :
-          adjective : Vorbeşte frumos .
-          verbe la participiu : Vorbeşte îngânat .
-          substantive : Pleacă dimineata .
d)     Prepoziţii din :
-          adverbe : Deasupra crengii s-a aşezat o pasăre .
-          substantive : Picta frumos graţie talentului .
-          verbe la participiu : A câştigat mulţumită muncii .
Familia lexicală reprezintă cuvinte obţinute prin derivare , compunere sau schimbarea valorii gramaticale de la un cuvânt de bază .
  
Ex: floare: (a) inflori, inflorit, inflorire, infloritor, florar, floricica, florarie, florareasa, floarea-soarelui, floare-de-colt etc.






Împrumuturile . Neologismele

          Împrumuturile  sunt mijloace externe de îmbogăţire al vocabularului şi sunt introduse în limba română din alte limbi .
          Împrumuturile apar ca rezultat al contactului dintre două limbi fiind favorizate de mai multi factori :
-          vecinătatea geografică
-          amestecul şi convieţuirea unor populaţii .
-          raporturile culturale , economice şi politice .
Împrumuturile pot fi :
          I vechi : Provenite din :
                        1) limba slavă ( izvor , plug , cocoş , voinic , babă , boier , ieftin ) .
                        2) limba maghiară ( hotar , vameş , viclean , oraş , gazdă , gând ) .
                        3) limba turcă ( baclava , iaurt , zarzavaturi , chirie , halva ) .
                        4) limba greacă ( duşman , frică , tacticos , proaspăt ) .
                        II noi : Vin din :
                             1) franceză ( elev , cafe-bar , bleu , bleumarin , a soluţiona ) .
                             2) engleză ( stand-by , talk-show , hobby , voler ) .
                             3) germană ( crenvurşti , foen , iceberg , manager ) .
                             4) italiană ( pian , spaghete ) .
                             5) latină ( graţie , colocviu , insulă ) .
          Neologismele sunt cuvintele noi împrumutate din alte limbi sau create în interiorul  limbii sau prin derivare sau compunere . Ex : liceu , tractor , seism , metrou , dolar , inginer , secol , oxigen , şampon , parizer , whisky , fotbal , box .
         
Trimiteți un comentariu