Demonstrati ca fragmentul din opera literara ''Lupul cel nazdravan si Fat-Frumos'', cules de Petre Ispirescu, este un basm popular.
Se da textul:'' A fost odată un împărat şi o împărăteasă. Ei aveau trei copii. Mai aveau pe lângă palaturile lor o grădină foarte frumoasă [...].În fundul acestei grădini crescuse un măr cu totul şi cu totul de aur.
Împăratul nu mai putea de bucurie că în grădina sa se află un aşa pom
cum nu se găsea în toată lumea. Se tot întorcea pe lângă dânsul şi se
tot uita pe de toate părţile la el, de i se scurgeau ochii. Când, într-o
zi, văzu că pomul înmugureşte, înfloreşte, se scutură florile şi
roadele se arată: apoi spre seară dă în pârguială.[...] îi lăsa gura apă, când se gândea că a doua zi o să aibă la masa sa mere de aur, lucru ce nu se auzise până atunci.
A doua zi nu se luminase bine de ziuă, şi împăratul era în grădină
ca să vază merele cele aurite şi să-şi împace nesaţiul ce avea de a se
uita la dânsele. Dară rămase ca ieşit din minţi, când, în loc de mere
coapte aurii, văzu că pomul înmugurise din nou, iară merele nicăieri.
Încă fiind acolo, văzu cum înfloreşte pomul, cum îi cade florile şi cum
roadele se arată iarăşi.
Atunci îi mai veni inima la loc şi se mulţumi a aştepta până a
doua zi. în ziua următoare, ia merele de unde nu e. S-a supărat
împăratul, nevoie mare, şi porunci ca paznici să se uite să prinză pe
hoţi. Dară aşi! unde e pomana aia!Pomul înflorea în fiecare zi, se scuturau florile, rodul creştea şi seara da în pârg. Noaptea se cocea. Oarecine venea atunci şi le lua, fără să prinză de veste oamenii împăratului. Pare că era un lucru făcut: acel cineva care lua merele îşi bătea joc şi de împăratul şi de toţi paznicii lui. Acest împărat acum nu-i mai era că nu poate avea mere aurite la masa lui, ciuda cea mai mare era că nici pârga acestui pom nu o văzuse măcar. Aceasta îl întristă până într-atâta încât p-aci p-aci era să se scoboare din scaunul împărăţiei şi să-l dea celui ce se va lega a prinde pe hoţ.''
Redacteaza o compunere de 150-250 de cuvinte in care sa motivezi apartenenta la specie a basmului popular ''Lupul cel nazdravan si Fat-Frumos'', valorificand textul dat.
Basmul popular este o specie a genului epic, în proză, de dimensiuni
medii, care prezintă întâmplări fantstice, puse pe seama unor personaje
înzestrate cu puteri supranaturale, polarizate etic, având un mesaj
moralizator și un final nupțial și glorificator al binelui. Fragmentul
citat din opera literară ” Lupul cel năzdrăvan și Făt-Frumos ” culeasă
de Petre Ispirescu se încadrează în această specie, întrucât prezintă
toate particularitățile sale la nivel formal și de conținut.
În primul rând, reperele spațio-temporale sunt foarte vagi ( ” odată ”, ” pe lângă palaturile lor ” ), plasând acțiunea pe coordonate nedeterminate. Acest lucru atrage atenția cititorului asupra faptului că mesajul transmis este unul general valabil, prin surprinderea luptei dintre Bine și Rău. În plus, se remarcă prezența formulei inițiale specifice basmului ( ” A fost odată ca niciodată ” ) și a cifrei magice ” trei ” , care apare ca un determinant al personjelor ( ” aveau trei copii ” ).
În al doilea rând, întâmplările au un caracter fantastic : în curtea împăratului crescuse un măr ” cu totul și cu totul de aur ”, ale cărui roade nu puteau fi culese, întrucât erau furate de cineva, în fiecare seară ; impăratul, foarte mânios, a poruncit paznicilor să prindă hoțul, fiind în stare ” să se scoboare din scaunul împărăției și să-l dea celui ce se va lega a prinde pe hoț ” . De asemenea, caracterul fabulos al textului reiese și din faptul că ” pomul înflorea în fiecare zi, se scuturau florile, rodul creștea si da în pârg ” . În plus, modurile de expunere sunt specifice genului epic, predominând narațiunea, cu rol în relatare.
Așadar, toate cele demonstrate mai sus, justifică încadrarea fragmentului citat la specia basmului popular.
În primul rând, reperele spațio-temporale sunt foarte vagi ( ” odată ”, ” pe lângă palaturile lor ” ), plasând acțiunea pe coordonate nedeterminate. Acest lucru atrage atenția cititorului asupra faptului că mesajul transmis este unul general valabil, prin surprinderea luptei dintre Bine și Rău. În plus, se remarcă prezența formulei inițiale specifice basmului ( ” A fost odată ca niciodată ” ) și a cifrei magice ” trei ” , care apare ca un determinant al personjelor ( ” aveau trei copii ” ).
În al doilea rând, întâmplările au un caracter fantastic : în curtea împăratului crescuse un măr ” cu totul și cu totul de aur ”, ale cărui roade nu puteau fi culese, întrucât erau furate de cineva, în fiecare seară ; impăratul, foarte mânios, a poruncit paznicilor să prindă hoțul, fiind în stare ” să se scoboare din scaunul împărăției și să-l dea celui ce se va lega a prinde pe hoț ” . De asemenea, caracterul fabulos al textului reiese și din faptul că ” pomul înflorea în fiecare zi, se scuturau florile, rodul creștea si da în pârg ” . În plus, modurile de expunere sunt specifice genului epic, predominând narațiunea, cu rol în relatare.
Așadar, toate cele demonstrate mai sus, justifică încadrarea fragmentului citat la specia basmului popular.
(apud Vasile Popescu)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu