REZUMATUL NUVELEI ‘’MOARA CU NOROC’’ DE I. SLAVICI
Nuvela
Moara cu noroc, de Ioan Slavici, infatiseaza destinul
cizmarului Ghita (saptesprezece capitole), care ia in arenda o carciuma aflata
la rascruce de drumuri langa Ineu, in campia Aradului. Hanul se numeste Moara
cu noroc si, desi soacra lui Ghita, mama sotiei sale Ana, il avertizeaza („
Omul
sa fie multumit cu saracia sa,, caci, daca e vorba, nu bogatia, ci linistea
colibei tale te face fericit"), se muta cu intrega familie acolo (cu
sotia, copilul si soacra), pentru ca nu mai dorea sa carpeasca cizmele
oamenilor, pe care ei doar duminica le incalta.
La inceput, lucrurile decurg bine, el castiga cinstit si familia traieste
fericita in buna intelegere. Numai ca Ghita afla in curand ca tinutul este sub
stapanirea lui Lica Samadaul, sef al porcarilor care ingrijeau marile turme de
porci ale lui Arpad Vermesy. Lica are faima rea ,de om primejdios, cunoaste
bine tinutul si este amestecat in afaceri necurate si crime. El vine la han si
incearca sa si-1 faca pe Ghita omul lui, pentru a sti despre cine trece pe
drumurile pustei. Ana este fascinata de aspectul fizic placut al Samadaului,
dar intuieste ca este o fiinta malefica. Ghita refuza la inceput propunerea lui
Lica, isi cumpara pistoale, caini, ia inca o sluga, dar isi schimba
comportamentul fata de Ana careia nu-i mai destainuie toate framantarile
sufletesti. Lica Samadaul, insa, incearca sa se apropie tot mai mult de familia
lui Ghita, ii da acestuia insemnele turmelor sale de porci, ii ia cu imprumut niste
bani, iar in cele din urma Ghita il accepta ca aliat, ca prieten. intr-o zi,
Ghita primeste de la Lica sase porci fara insemnele sale, iar Lica joaca in
carciuma cu Ana, trezind gelozia lui Ghita.
Ghita nu doreste sa incalce legea si se imprieteneste cu jandarmul Pintea de la
Ineu. Totusi devine complice la faradelegile lui Lica (jefuirea unui arendas
bogat; uciderea unei tinere femei si a copilului acesteia), ii schimba banii,
acceptand partea sa si nu-i spune intreg adevarul jandarmului. Astfel, Lica scapa
de inchisoare la procesul de la Oradea,
in locul lui fiind condamnati porcarii Buza Rupta si Saila Boarul. Lica ii
marturiseste lui Ghita crima, dar ii propune un castig bun din banii pe care
Ghita ii va schimba la Ineu. Ana recunoaste o bancnota a femeii ucise. Ghita ii
spune lui Pintea despre bani, dar nu despre camata primita. Lica se apropie tot
mai mult de Ana, dorind sa distruga casnicia cu Ghita pentru a si-1 subordona
total. Dorind sa-1 dea prins pe Lica Samadaul care avea asupra sa banii furati,
inainte de Pasti, dupa ce batrana si copiii plecara la rude, Ghita isi lasa
nevasta cu Lica si se duce sa-1 anunte pe jandarmul Pintea.
Ana se lasa in voia Samadaului, fermecata de joc si simtindu-se tradata de
plecarea lui Ghita. („
Tu esti om, Lica, iar Ghita nu e decat o muiere
imbracata in haine barbatesti, ba chiar mai rau decat asa. ") Planul
lui Ghita esueaza. Lica pleaca de la Moara, refuzand cererea Anei de a fi luata
cu el. Se adaposteste de ploaie in biserica din Fundureni, in care intra calare.
Isi da seama ca si-a uitat chimirul cu bani la han. intre timp, Ghita soseste
si el, insotit de Pintea, sluga sa Marti si inca doi jandarmi, zarindu-1 pe
Lica plecand. Se iau dupa el, iar Ghita merge la carciuma, unde isi injunghie
sotia. Sosesc Lica si Raut, omul acestuia, care il impusca pe Ghita din ordinul
Samadaului. Cu ultimele puteri, Ana ii zgarie fata lui Lica
(„ Cand Lica se
apleca asupra ei, ea tiupa dezmierdata, ii musca mana si isi infipse ghiarele
in obrajii lui, apoi cazu moarta langa sotul ei. ").
Lica pleaca spre Fundureni, poruncind lui Raut si Paun sa dea foc Morii cu
noroc. Pe drum, calul sau, obosit, se prabuseste, iar Lica, pentru a nu fi
capturat de Pintea, se sinucide izbindu-se din fuga, cu capul, de un stejar.
Mama Anei, sosita la carciuma dupa incendiu, crede ca totul s-a datorat unui
fulger.
Moara
cu noroc,de
Ioan Slavici
Rezumatul pe capitole :
I. Soacra lui Ghita, mama sotiei lui, Ana, isi spune parerea in legatura cu
intentia ginerelui sau de a lua in arenda carciuma numita Moara cu noroc, de
langa Ineu:"-Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci daca e vorba, nu
bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit. Dar voi sa faceti dupa cum
va trage inima." Ghita ii raspunde:"sa ramanem aici, sa carpesc si
mai departe cizmele oamenilor, care umbla toata saptamana in opinci ori
desculti, iara daca dumineca e noroi, isi duc cizmele in mana pana la biserica,
si sa ne punem pe prispa casei in soare, privind eu la Ana, Ana la mine,
amandoi la copilasi, iara d-ta la tustrei. Iaca linistea colibei". Si se
decide sa arendeze carciuma.
II. Moara cu noroc este un loc unde se castiga bine caci pe drumetul
"venind despre locurile rele, ea il vesteste ca a scapat norocos, iara
mergand spre ele, la moara poate sa gaseasca ori sa astepte alti drumeti, ca sa
nu plece singur mai departe." In plus fata de situarea favorabila,
clientii erau multumiti deoarece noul carciumar si familia sa "nu il
primeau pe drumet ca pe un strain venit din lume ci ca pe un prieten asteptat
de multa vreme in casa lor".
III. Soseste la Moara cu noroc Lica Samadaul, "un om ca de treizeci si
sase de ani, inalt, uscativ si supt la fata, cu mustata lunga, cu ochii mici si
verzi si cu sprancenele dese si impreunate la mijloc". Numele de
"Samadaul" este de fapt o porecla, insemnand cel care raspunde de
turmele de porci date porcarilor la pascut. De obicei este un "om aspru si
neindurat, care umbla mereu calare de la turma la turma, care stie toate
infundaturile, cunoaste pe toti oamenii buni si mai ales pe cei rai, de care
tremura toata lumea si care stie sa afle urechea grasunului pripasit chiar si
din oala cu varza". Pe Ana, Lica o fascineaza ("ramase privind ca un
copil uimit la calaretul ce statea ca un stalp de piatra inaintea ei.")
iar lui Ghita oaspetele ii cere sa il informeze despre ce se intampla la Moara.
IV. In urma vizitei lui Lica, Ghita isi cumpara doua pistoale, ia o a doua
sluga si doi caini, pe care ii invata sa fie rai. Dar isi schimba si atitudinea
fata de sotia sa:"Ca om harnic si sarguitor, Ghita era mereu asezat si pus
pe ganduri, dar el se bucura cand o vedea pe dansa vesela: acum el se facuse
mai de tot ursuz, se aprindea pentru orice lucru de nimic, nu mai zambea ca mai
nainte, ci radea cu hohot, incat iti venea sa te sperii de el, iar cand se mai
harjonea cateodata cu dansa, isi pierdea lesne cumpatul si-i lasa urme vinete
pe brate". Lica ii cere carciumarului, printr-un porcar sosit cu turma la
Moara, sa dea de mancare si de baut porcarilor sai si sa isi opreasca drept
plata cinci porci din acea turma. Ghita refuza la inceput, apoi, la trecerea
ultimelor turme, cand vrea sa isi opreasca porci, pazitorii lor ii spun ca nu
au primit de la Lica ordin sa ii dea. Carciumarul interpreteaza situatia ca
semn al dependentei sale de bunavoia Samadaului.
V. Lica Samadaul, impreuna cu doi tovarasi, se apropie de carciuma pe un
drum laturalnic, dar este latrat de cainii cei rai ai lui Ghita pe care ii
imblanzeste. Vazandu-l pe Lica sosit astfel, Ana il trimite pe Laie, sluga lor,
sa astepte ascuns in spatele unor rachiti de langa Moara, pentru a putea da de
stire daca se intampla ceva rau. Samadaul ii da lui Ghita insemnele turmelor de
porci, bucati de piele pe care le prinde la urechile porcilor, deosebite ca
forma, ii cere sa observe deplasarile turmelor si sa il informeze despre aceste
deplasari. Dupa care ia de la carciumar, sub amenintarea ca nu il va mai lasa
sa stea la Moara, o parte din banii acestuia, ca imprumut. Iritat de niste
cuvinte josnice rostite de Lica dupa ce a luat banii ("Asa-i ca te-ai
facut bland ca un mielusel?"), Ghita il avertizeaza pe Samadau:"Lica,
tu trebuie sa intelegi ca oamenii ca mine sunt slugi primejdioase, dar prieteni
nepretuiti". Afland de la Ghita despre trimiterea lui Laie, Lica accepta
sa il trateze pe carciumar ca pe un prieten. 57669xre36rnr9u
VI. "Ana se simtea tot mai parasita. De cand se imprietenise cu Lica,
Ghita parca fugea de dansa, parca-i ascundea ceva si se ferea sa nu ramaie
singur cu dansa". Ghita primeste de la Lica sase porci, dar nici unul
dintre ei nu avea insemnele turmelor Samadaului. Acesta il intreaba pe
carciumar, in timpul unei vizite la Moara, prefacandu-se a vorbi in soapta, dar
de fapt vorbind in asa fel incat sa il auda cei din preajma, despre ziua cand
vine arendasul evreu pentru a-si lua banii de arenda de la Ghita. Dupa care,
profitand de sosirea unor lautari tigani la carciuma, Lica ii pune sa cante si
joaca cu Ana. "Incetul cu incetul, ea prinse voie buna; se cam tulbura
cand Lica se apropia de dansa; sangele ii navalea in obraji cand el o apuca de
brau ca s-o invarteasca; dar asa era acum, si altfel nu putea sa fie, si ea se
dete din ce in ce dupa par"; atitudinea ei trezeste gelozia sotului.
VII. Ghita se imprieteneste cu unul dintre jandarmii de la Ineu,
"Pintea caprarul, om scurt si indesat, cu ochii mari, cu umerii obrajilor
iesiti si cu falcile late, cu mustata tunsa si cu o taietura pe frunte, dar mai
presus de toate om asezat si tacut la fire". Situatia economica a
carciumarului si a familiei sale este infloritoare, caci "avea porci la ingrasare,
doua vaci cu lapte, caruta pe razoare, doi cai buni, avea bani in lada, nu prea
multi, dara destui, ca sa poata trai un an, doi dintr-insii". Lica ramane
peste noapte la Moara cu noroc, iar Ghita, trezit de latratul cainilor priveste
afara si are impresia ca vede sosind, pentru a-l vizita pe Lica, un barbat
insotit de o femeie cu umeri largi. Din nou trezit de caini si privind iarasi
afara, lui Ghita i se pare ca vede plecand un alt barbat, ce parea a fi Lica,
insotit de aceeasi femeie. Sosit la carciuma, Pintea il informeaza pe Ghita
despre faptul ca arendasul evreu fusese "batut de anevoie se mai poate
pune pe picioare" si jefuit acasa la el. Totodata ii marturiseste ca a
fost tovaras de talharii cu Lica, a fost prins impreuna cu el, inainte de a
deveni jandarm, dupa care precizeaza:"Ghita, sunt de treizeci si opt de
ani: ma spanzur daca implinesc patruzeci fara ca sa-i arat ca mai sunt si altii
ca dansul. Mi-a facut una, pe care n-am sa i-o uit toata viata". Dupa care
merge cu Ghita si cu cele doua slugi ale acestuia, Laie si Marti, la Ineu,
pentru cercetari asupra jafului de la arendas.
VIII. In absenta lui Ghita soseste la carciuma o trasura cu o femeie tanara
in doliu, cu un copil de cinci ani, insotita de vizitiu si de feciorul din
casa. Discutand cu feciorul, Ana afla ca sotul femeii s-a sinucis cu trei
saptamani in urma si ca femeia, se zice, are turme de porci in padurile din
preajma Morii cu noroc. Discutand intre ei, feciorul si vizitiul, primul ii
spune celui de-al doilea ca banuieste o intovarasire intre Lica si femeie, ca
unul fura bijuterii si celalalt le vinde. Femeia plateste Anei cu o hartie
careia ii lipseste un colt, Ana cere sa i-o schimbe ceea ce vizitatoarea si
face.
IX. La Ineu, Ghita si slugile sale sunt anchetati de catre comisar, care
afla de la Marti ca "Ghita are o veriga de sarma, pe care sunt insirate
semnele turmelor lui Lica, de la care a primit in mai multe randuri porci, si
ca luni, ca ieri, Lica a stat cu Raut, cu Buza-Rupta, cu Saila Boarul si cu
Ghita la carciuma, ca ei au vorbit cam in taina despre arandasul si ca in
amurgul serii Buza-Rupta si cu Saila au plecat spre Ineu, Raut a luat-o pe vale
in sus la padure, iara Lica a ramas pana dimineata la carciuma. Tarziu apoi,
cam pe la miezul noptii, s-au miscat cainii si asa el, Marti, a iesit afara si,
vazand un om si o muiere, a intrebat cine-i. Raut a raspuns atunci:<Oameni
buni!>. De cu zori insa el iar s-a desteptat, fiindca iar se miscau cainii:
a iesit si a vazut ca Raut se duce cu muierea aceea". Marturia lui Ghita
difera de cea a lui Marti, el afirmand ca nu Raut fusese cel care a venit cu
"o muiere" si ca cei doi, "omul" si "muierea" au
plecat la scurt timp dupa ce sosisera, imediat dupa miezul noptii. Dupa
depunerea marturiilor, Ghita este eliberat pe garantie, o garantie scrisa si
semnata de un var preot. Pintea ii aduce lui Lica o servitoare, pe Uta, om
de-al sau menit sa intre in legatura cu Lica si sa il spioneze. Revenind la
Moara cu noroc impreuna cu Pintea, doi jandarmi si noua servitoare, pe drum
gasesc o trasura fara cal, iar langa trasura un copil omorat de o lovitura
primita in cap. Cu toata impotrivirea lui Pintea, care vroia sa il retina
pentru a-i face apoi o perchezitie acasa, Ghita pleaca la Moara cu noroc,
impreuna cu Uta, pentru a vedea daca s-a intamplat ceva rau acolo. Prezenta
servitoarei in caruta alaturi de Ghita o face pe Ana sa aiba o violenta reactie
de gelozie:"nu mai simti in ea decat o singura pornire patimasa: sa mearge
la femeia aceea si sa-i traga cu ghearele pelea de pe obraji". Apoi, pe
acelasi fond de enervare, isi acuza sotul de colaborare cu Lica in jefuirea
arendasului, atitudine ce starneste mania lui Ghita rn669x7536rnnr
("-Mi-e scarba, cand ma gandesc ca am o nevasta care poate sa mai
traiasca cu un om, precum tu ma socotesti pe mine, zise el, si iesi din casa cu
amandoua mainile in cap.").
X. Plecat in cercetare, Pintea gaseste cadavrul unei tinere femei, imbracata
in negru, deja intepenit. Ea murise sufocata de carpa cu care fusese legata la
gura, iar mainile ii erau prinse la spate cu un bici, al lui Lica. Dupa aceea
Pintea il gaseste pe unul dintre jandarmi, Hantl, impuscat si injunghiat cu un
cutit ramas in rana, dar inca in viata, pentru scurt timp. Cutitul, spun
jandarmii care umblasera sa-i prinda pe Saila si pe Buza-Rupta, ar fi fost al
lui Saila, iar la casa lui Buza-Rupta au gasit ascunsa o parte din argintaria
furata de la arendas. Pintea il aresteaza pe Lica, in casa din Ineu a unui
prieten al acestuia; in fata comisarului, Samadaul declara ca biciul era al sau
si l-a uitat probabil la Moara, iar cutitul era al lui Saila. Lica este
eliberat la interventia unui proprietar de turme de porci.
XI. Raut, Buza-Rupta si Saila sunt prinsi, iar procesul are loc la Oradea. In timpul
audierilor, Lica neaga sosirea lui Raut cu o femeie la el si spune ca Raut a
venit, dar singur, sa il anunte despre disparitia unei parti din turma de porci
din padurea de la Fundureni. Dupa cum spune ca nu isi aduce aminte sa fi vorbit
la Moara cu noroc despre arendas, ori ca Saila si Buza-Rupta sa fi plecat in
noaptea jafului spre Ineu. Cum exista declaratia lui Marti facuta anterior,
judecatorii inclina sa creada ca Lica neaga sosirea femeii din cavalerism, si
ca neaga plecarea lui Saila si Buza-Rupta pentru ca acestia ii erau tovarasi.
Dupa cum inclina sa creada ca Saila si Buza-Rupta sunt autorii jafului de la
arendas si ai uciderii copilului, femeii si jandarmului. Pintea insa afirma in
fata judecatorilor "ca nu-i crede pe Buza-Rupta si pe Saila vinovati, ca
argintaria arandasului a fost ascunsa de altii la casa lui Buza-Rupta, ca
cutitul lui Saila a fost lasat dinadins in trupul lui Hantl". Buza-Rupta
declara ca nu a fost in perioada jafului si a crimelor la Ineu, ci cu Raut si
Saila la Salonta, iar Saila spune ca s-a inteles cu Raut sa fure o parte din
turma de la Fundureni, iar apoi s-a dus la Salonta ca sa caute cumparator.
Ghita afirma si el, ca si Pintea, ca nu ii crede vinovati pe Saila si pe
Buza-Rupta. Prin verdictul judecatorilor, Lica si Ghita sunt socotiti
nevinovati, iar Buza-Rupta si Saila Boarul condamnati la inchisoare pe viata.
XII. Lica ii restituie lui Ghita banii pe care ii luase cu imprumut,
specificand, in urma intrebarii carciumarului, ca sunt din cei furati de la
arandas si de la femeia ucisa. Despre femeie marturiseste, intrebat de Ghita,
ca a ucis-o pentru ca si-a pastrat pentru ea un lant de aur pe care el i l-a
lasat pentru a-l vinde in conditii sigure, putand astfel sa-l dea de gol. Isi
expune totodata starea psihica ce il cprinde atunci cand devine violent:"sangele
cald e un fel de boala, care ma apuca din cand in cand".
XIII. Participand la numararea banilor, alaturi de Ghita, Ana recunoaste
intre bancnote hartia rupta la un colt pe care i-o schimbase cu o alta intreaga
femeia ce sosise cu un copil. Dupa cum recunoaste si banii noi, dintre care
femeia a luat hartia buna spre a o schimba pe cea data inapoi de Ana. La
intrebarea ei asupra provenientei banilor, Ghita raspunde ca intr-o zi ea va
afla de unde sunt banii, si pleaca la Ineu, unde ii vorbeste lui Pintea despre
bani. Acesta ii cere sa ia de la Lica, ce va veni la el pentru a-i propune sa-i
schimbe banii furati, orice suma, si sa faca schimbul la arendasul evreu
jefuit, pana cand va reusi sa anunte jandarmilor prezenta lui Lica la carciuma
cu bani la el.
XIV. Lica ii face lui Petrisor, copilul lui Ghita si al Anei, un bici,
"iara Ana statea in dosul lui si privea peste umarul lui cum lucreaza, si
cum stetea asa, ea se rezema cu dreapta de masa, iara stanga o tinea pe
celalalt umar al lui". Vazand scena, Ghita are un mic soc, dupa care se
linisteste:"Nu! isi zise el, de asta nu m-am temut niciodata si nu ma tem
nici acum". Lica merge din ce in ce mai des pe la Moara cu noroc, dar
Ghita "cand vedea pe Lica invartindu-se pe langa Ana ori pa Ana tragandu-se
la Lica, el se ducea pe ici incolo, ca sa nu vaza, fiindca ii era greu sa vaza
si-l durea inima cand simtea cum Ana scapata din ce in ce in gandul sau".
La rugamintea soacrei, Ghita ii trimite pe ai sai de Pasti la sora Anei din
Ineu, dar Ana refuza sa plece fara sotul ei, ramas pentru o intalnire cu Lica.
Inainte de a pleca cu copiii la Ineu, batrana ii avertizeaza pe soti:"Ii
bine sa-i crezi pe oameni buni, fiindca asa te bucuri mai mult de dansii; Lica
e insa om rau din fire." Profitand de sosirea unor tigani lautari, Lica
organizeaza o petrecere in timpul liturghiei, iar Ana joaca cu placere cu el;
apoi Lica ii cere lui Ghita sa-l lase singur cu ea. Carciumarul accepta pentru
a chema jandarmii de la Ineu spre a-l surprinde pe Lica cu banii din jafuri
asupra sa, caci adusese o parte din ei pentru a-i schimba Ghita. Lica isi
motiveaza cererea prin faptul ca doreste sa il lecuiasca pe carciumar de
dependenta sa de femeie:"-Are sa-ti fie greu acu o data, urma Lica, de
aici inainte esti lecuit pe vecie". Dupa purcederea lui Ghita, Ana se da
Samadaului dar se motiveaza:"Tu esti om, Lica, iara Ghita nu e decat o
muiere imbracata in haine barabatesti, ba chiar mai rau decat asa".
XV. Lica pleaca de la Moara, iar Ana ii cere sa o ia cu el, ceea ce Samadaul
refuza. Pentru ca incepuse sa ploua pe drum Lica se adaposteste in biserica de
la marginea satului Fundureni. In bisetrica are revelatia atotputerniciei lui
Dumnezeu, a faptului ca "este o putere tainica ce lucreaza prin oameni si
le lumineaza mintile, ca toate vin de la aceasta putere, pe care nimic nu o
covarseste"; dupa aceasta observa ca si-a uitat chimirul cu bani la
carciuma si rosteste:"unul dupa altul, om cu om toti trebuie sa moara,
toti care ma pot vinde, viata cu viata trebuie sa se stinga, caci daca nu-i
omor eu pe ei, ma duc ei pe mine la moarte".
XVI. Ghita, Pintea, Marti si alti doi jandami sosesc la Moara cu noroc, si
se opresc pe un deal inaintea ei; vazandu-l pe Lica plecand, pornesc toti in
urmarirea lui, cu exceptia lui Ghita, care merge la Moara, cu intentia de a-si
ucide sotia. Inainte de a o injunghia, Ghita isi precizeaza vina:"Acu vad
ca am facut rau si (...) ca eu te-am aruncat ca un ticalos in bratele lui,
pentru ca sa-mi astampar setea de razbunare". Sosesc Lica si Raut, iar
acesta din urma il impusca pe Ghita, care era aplecat asupra Anei. Cu ultimele
forte, "Cand Lica se apleaca asupra ei ea tipa dezmierdat, ii musca mana
si isi infipse ghearele in obrajii lui, apoi cazu moarta langa sotul ei";
apoi Lica pleaca spre Fundureni, cerandu-le tovarasilor sai, Raut si Paun sa
dea foc Morii in urma lui. Pe drum insa calul sau se prabuseste de oboseala.
Lica il abandoneaza dar, inconjurat de jandarmi, se sinucide izbindu-se, din
fuga, cu capul de un copac. Mama Anei, sosita la carciuma dupa incendiu, isi
spune ca totul se datoreaza unui fulger ce a aprins casa.
1)Stabiliti timpul si spatiul
actiunii nuvelei:
Timpul actiunii:
Intamplarile narate se desfasoara la sfarsitul sec. al XIX-lea,pe durata unui
an,fiind sugerat de doua repere de ordin temporal,cu semnificatii
religioase:Sfantul Gheorghe si Pastele.
Spatiul actiunii din
nuvela “Moara cu noroc’’ de I .Slavici este unul real,intrucat intamplarile narate
se desfasoara intr-o zona geografica din Ardeal,la Hanul Moara cu noroc,aflat
la o rascruce,in valea dintre doua drumuri,pe unde treceau turmele de porci
inspre si dinspre Ineu,loc important pentru afaceri si comert.
2)Comenteaza teza morala
cuprinsa in cuvantarea batranei din debutul textului,punct de plecare in
‘’demonstratia’’autorului ,pe tema patimei pentru bani.
Batrana,
mama Anei,realizeaza prin
afirmatia sa,incpitul nuvelei.Sfatul sau se dovedeste a fi unul providential si
consta in monologul:’’-Omul sa fie multumit cu saracia sa,caci daca e vorba,nu
bogatia ci linistea colibei tale te face fericit.’’
Eu consider ca afirmatia soacrei lui Ghita este una bine
fundamentata,intrucat exista si alte valori ,in afara celor de ordin
material.Adevaratele lucruri care conteaza cu adevarat sunt linistea si armonia
unei familii,ale unui camin,iubirea si devotamentul sotiei,caldura oferita de
dragostea copiilor.Aceste lucruri,in opinia mea,nu pot fi cumparate cu ajutorul
banilor,intrucat sunt lucruri pe care le dobandim investind sentimente,lucruri
care genereaza fericire si multumire sufleteasca,dupa cum absenta lor,chiar
daca exista abundenta banilor, nu aduc fericirea,ci chiar dezastrul ,ca si in
nuvela.Asadar,chiar daca esti sarac,poti avea o altfel de bogatie,constand in
iubire,caldura,liniste si armonie familiala,bogatie care iti confera adevarata
satisfactie,adevarata multumire sufleteasca.
