marți, 25 septembrie 2012

Prof.Mirela Broasca:Personajul literar;tipologie,procedee de caracterizare.Cum caracterizam un personaj literar?

Personajul literar este produsul imaginatiei (fictiunii) autorului.
TIPOLOGIE:
Personajul literar  poate fi:a) -principal:este in centrul actiunii,participa la toate momentele subiectului si relationeaza cu toate celelalte personaje;
                                         -secundar:participa la mai multe etape ale actiunii;
                                        -episodic:apare in unul-doua episoade ale operei;
                                        -de figuratie:nu influenteaza evolutia actiunii,face parte din decorul operei

                                      b) - individual :o singura persoana;
                                         -colectiv:mai multe perosane,neindividualizate prezentate ca grup;

                                    c)-pozitiv: al carui comportament ,in opera,ofera un exemplu de moralitate;
                                       -negativ:al carui comportament,in opera,este de condamnat,deoarece  se                                                      opune regulilor de bun-simt sau moralitate.
                                   d)-feminin;
                                      masculin;

PROCEDEE ( MODALITATI, MIJLOACE)  DE CARACTERIZARE A UNUI PERSONAJ:
1)-DIRECTA  :-realizata de catre narator,prin intermediul descrierii(portret fizic si moral);
                         -realizata de catre alte personaje,prin descriere;
                         -autocaracterizare:personajul se analizeaza si se caracterizeaza singur.

2)INDIRECTA:-dedusa de cititor din faptele,vorbele,gandurile,mimica personajului,din vestimentatie,nume,mediul in care traieste;

CUM CARACTERIZAM UN  PERSONAJ LITERAR?
-date despre autor(2-3 randuri);
-cine este personajul fragmentului /operei?
-ce fel de personaj este?(tipologia :principal,secundar etc);
-ce statut are personajul?(adica,ce este el?-un pescar,un invatator,un elev,un cersetor etc)
-in ce moment al subiectului este surprins in opera?
-procedee de caracterizare(directe,indirecte,cu exemple din text,citate sau secvente comentate,evidentiind trasaturi fizice si morale-minim 5(cinci);
-relatia cu celelalte personaje;
-incheiere de tip concluzie:tipul de personaj (ex.tipul mincinosului,al frivolului,al egoistului,al intelectualului etc),dar si opinia personala referitoare la personaj.
ATENTIONARE!
COMPUNEREA TREBUIE SA AIBA MINIM O PAGINA! 

Schematic, compunerea trebuie sa atinga urmatoarele:

(Numele personajului).....este protagonistul fragmentului operei literare...., deoarece participa activ la toate momentele actiunii si celelalte personaje graviteaza in jurul sau.
Inca din incipit ( depinde de fragment).....( numele lui)...este caracterizat in mod direct ( de catre narator, alte personaje).
Portretul moral este dominant, fiind realizat mai ales prin mijloacele indirecte ( fapte, vorbe).
Autocaracterizarea........(daca exista ).
In opinia mea...... ( numele) ...este prototipul ......care face eforturi pentru a-si schimba destinul, impunandu-se prin......



sau:
 


Caracterizarea personajului literar - PLANUL CARACTERIZARII UNUI PERSONAJ LITERAR



PLANUL CARACTERIZARII UNUI PERSONAJ LITERAR

         
I.               Personajele literare sunt persoanele implicate in actiunea unei opere literare:
1.    Dupa locul ocupat in opera:  a)     principale; b)     secundare; c)     episodice;  d)     figurante;
2.    Dupa modul de prezenta in opera: a)     individuale; b)     collective;
3.    Dupa raportul cu realitatea: a)     Reale b)     Imaginare (miraculoase); c)     Simbolice; d)     alegorice;
4.    Dupa metoda de creatie folosita de scriitor: a)     romantice; b)     realiste; c)     clasice;
II.             A caracteriza un personaj inseamna, in esenta, a evidentia  trasaturile fizice si morale ale acestuia,  asa cum  se desprind din opera literara  respectiva.
Caracterizarea personajului este o compunere pe baza textului literar care are o structura specifica, tinand cont insa de cerintele si partile generale ale unei compuneri.
            O astfel de lucrare – dupa ce se realizeaza incadrarea personajului in opera, pe baza datelor despre autor si opera - trebuie sa reliefeze urmatoarele aspecte:
  I. INTRODUCERE:
             1. Ce loc ocupa personajul in opera
             2. Ce fel de personaj este (raportat la realitate)
             3. Cine este personajul
             4. In ce imprejurari este infatisat el
             II. CUPRINS:
             5. Care sunt insusirile fizice si morale ale personajului asa cum se desprind ele:
             a. din prezentarea directa:
                 - de catre autor
                 - de catre alte personaje                                         
                 - de catre personajul insusi (autocaracterizare)
             b. din prezentarea indirecta:
                 - faptele personajului
                 - comportarea, gandurile si framantarile lui sufletesti
                 - relatia cu celelalte personaje
                 - aspectul fizic si vestimentar al personajului
                 - incadrarea intr-un anumit mediu
                 - punerea personajului in situatii limita
                 - nume si felul de a vorbi
            III. INCHEIERE:
              6. Care este atitudinea scriitorului fata de personaj
              7. Ce categorie tipologica mai larga reprezinta personajul
              8. Ce modalitati (procedee) de caracterizare foloseste autorul

Modalități de caracterizare:

Caracterizare directă (autorul comunică direct trăsăturile difinitorii ale personajului):·      
Din spusele naratorului: fapte semnificative, atitudini relevante, opoziție cu alte personaje, date biografice, portret fizic, gesturi.

·      Autocaracterizare: monologul interior, introspecția, mărturia directă, sinceră, confesiunea, autoanaliză  prin gînduri, sentimente, fapte, limbaj, referire la detalii biografice;
·      De către alte personaje: atitudinea și aprecierea personajului de către alte personaje din operă;
Caracterizarea indirectă (deducerea unor calități umane particulare)·         

Prin acțiunele în care autorul și-a angajat personajul, fapte;·      Modul personajului de a gîndi și a se manifesta;·      Particularitățile de limbaj și abilitățile de comunicare prin care autorul și-a prezentat personajul;·      Mediul, ambianța în care trăiește și activează personajul;·      Numele;·      Îmbrăcămintea;
Exemple:Oricare dintre, cu citatele ilustrative:·  
    
Prin cuvintele autorului: avea simțul umorului; s-a născut pentru a fi liber;·      Prin faptele relevante ale personajului: balansa cu dibăcie; a protestat; s-a făcut a uita invitația; s-a hotărît; a rîs; a poruncit; a pornit în urma;·      Prin modul în care este perceput de alte personaje: boierii... îngrozindu-se; Divanul a venit cu plecăciune·      Prin sentimentele personajului: era o stare de lucruri oarecum înjositoare după frămîntări grele și îndelungate; avea impresia că ei stau la pîndă;·      Caracterizarea directă prin spusele naratorului, prin procedeele; portret fizic, fapte semnificative, atitudini relevante, gesturi, date biografice.

Read more at http://www.noiscriem.net/2012/05/modalitati-de-caracterizare.html#CD8lRSixEpxy7oye.99

Modalități de caracterizare:

Caracterizare directă (autorul comunică direct trăsăturile difinitorii ale personajului):·      
Din spusele naratorului: fapte semnificative, atitudini relevante, opoziție cu alte personaje, date biografice, portret fizic, gesturi.

·      Autocaracterizare: monologul interior, introspecția, mărturia directă, sinceră, confesiunea, autoanaliză  prin gînduri, sentimente, fapte, limbaj, referire la detalii biografice;
·      De către alte personaje: atitudinea și aprecierea personajului de către alte personaje din operă;
Caracterizarea indirectă (deducerea unor calități umane particulare)·         

Prin acțiunele în care autorul și-a angajat personajul, fapte;·      Modul personajului de a gîndi și a se manifesta;·      Particularitățile de limbaj și abilitățile de comunicare prin care autorul și-a prezentat personajul;·      Mediul, ambianța în care trăiește și activează personajul;·      Numele;·      Îmbrăcămintea;
Exemple:Oricare dintre, cu citatele ilustrative:·  
    
Prin cuvintele autorului: avea simțul umorului; s-a născut pentru a fi liber;·      Prin faptele relevante ale personajului: balansa cu dibăcie; a protestat; s-a făcut a uita invitația; s-a hotărît; a rîs; a poruncit; a pornit în urma;·      Prin modul în care este perceput de alte personaje: boierii... îngrozindu-se; Divanul a venit cu plecăciune·      Prin sentimentele personajului: era o stare de lucruri oarecum înjositoare după frămîntări grele și îndelungate; avea impresia că ei stau la pîndă;·      Caracterizarea directă prin spusele naratorului, prin procedeele; portret fizic, fapte semnificative, atitudini relevante, gesturi, date biografice.

Read more at http://www.noiscriem.net/2012/05/modalitati-de-caracterizare.html#CD8lRSixEpxy7oye.99
Modalități de caracterizare:

Caracterizare directă (autorul comunică direct trăsăturile difinitorii ale personajului):·      
Din spusele naratorului: fapte semnificative, atitudini relevante, opoziție cu alte personaje, date biografice, portret fizic, gesturi.

·      Autocaracterizare: monologul interior, introspecția, mărturia directă, sinceră, confesiunea, autoanaliză  prin gînduri, sentimente, fapte, limbaj, referire la detalii biografice;
·      De către alte personaje: atitudinea și aprecierea personajului de către alte personaje din operă;
Caracterizarea indirectă (deducerea unor calități umane particulare)·         

Prin acțiunele în care autorul și-a angajat personajul, fapte;·      Modul personajului de a gîndi și a se manifesta;·      Particularitățile de limbaj și abilitățile de comunicare prin care autorul și-a prezentat personajul;·      Mediul, ambianța în care trăiește și activează personajul;·      Numele;·      Îmbrăcămintea;
Exemple:Oricare dintre, cu citatele ilustrative:·  
    
Prin cuvintele autorului: avea simțul umorului; s-a născut pentru a fi liber;·      Prin faptele relevante ale personajului: balansa cu dibăcie; a protestat; s-a făcut a uita invitația; s-a hotărît; a rîs; a poruncit; a pornit în urma;·      Prin modul în care este perceput de alte personaje: boierii... îngrozindu-se; Divanul a venit cu plecăciune·      Prin sentimentele personajului: era o stare de lucruri oarecum înjositoare după frămîntări grele și îndelungate; avea impresia că ei stau la pîndă;·      Caracterizarea directă prin spusele naratorului, prin procedeele; portret fizic, fapte semnificative, atitudini relevante, gesturi, date biografice.

Read more at http://www.noiscriem.net/2012/05/modalitati-de-caracterizare.html#j8OkUXTqprpFVf3P.99
Modalități de caracterizare:

Caracterizare directă (autorul comunică direct trăsăturile difinitorii ale personajului):·      
Din spusele naratorului: fapte semnificative, atitudini relevante, opoziție cu alte personaje, date biografice, portret fizic, gesturi.

·      Autocaracterizare: monologul interior, introspecția, mărturia directă, sinceră, confesiunea, autoanaliză  prin gînduri, sentimente, fapte, limbaj, referire la detalii biografice;
·      De către alte personaje: atitudinea și aprecierea personajului de către alte personaje din operă;
Caracterizarea indirectă (deducerea unor calități umane particulare)·         

Prin acțiunele în care autorul și-a angajat personajul, fapte;·      Modul personajului de a gîndi și a se manifesta;·      Particularitățile de limbaj și abilitățile de comunicare prin care autorul și-a prezentat personajul;·      Mediul, ambianța în care trăiește și activează personajul;·      Numele;·      Îmbrăcămintea;
Exemple:Oricare dintre, cu citatele ilustrative:·  
    
Prin cuvintele autorului: avea simțul umorului; s-a născut pentru a fi liber;·      Prin faptele relevante ale personajului: balansa cu dibăcie; a protestat; s-a făcut a uita invitația; s-a hotărît; a rîs; a poruncit; a pornit în urma;·      Prin modul în care este perceput de alte personaje: boierii... îngrozindu-se; Divanul a venit cu plecăciune·      Prin sentimentele personajului: era o stare de lucruri oarecum înjositoare după frămîntări grele și îndelungate; avea impresia că ei stau la pîndă;·      Caracterizarea directă prin spusele naratorului, prin procedeele; portret fizic, fapte semnificative, atitudini relevante, gesturi, date biografice.

Read more at http://www.noiscriem.net/2012/05/modalitati-de-caracterizare.html#j8OkUXTqprpFVf3P.99



28 de comentarii:

Anonim spunea...

vreau si eu semnificatia titlului o clipa de octavian goga cat mai repede va rog frumos

mirelaprofaderomana spunea...

Tasteaza in coltul din partea stanga sus, acolo unde apare B -ul acela ingrosat, urmat de-o casuta goala si o lupa, ''o clipa'' si te va conduce la o pagina in care vei gasi tema aceasta.

Anonim spunea...

Doamna profesoara, va rog frumos din tot sufletul sa ma ajutati si pe mine.Am de redactat o compunere de 20-25 de randuri in care sa vorbesc despre mesajul transmis de un scurt text si,efectiv, nu am nicio idee.Textul este:''In vacanta mare aveam sa-mi sporesc orizontul cu experienta unei lumi noi, a muntelui. De aproape doua decenii parintii n-au mai apucat calea spre munte,cum obisnuiau in anii tineretelor lor. Tata, care nu era niciodata foarte sanatos, se pomeni intr-o zi cam slabit si ne spuse ca are sa vanda casa la aer mai tare. O hotarare fu luata nemijlocit cu chiote : vom pleca la munte.Tata se va intelege cu un padurar sa ne cedeze pentru un sir de saptamani casa. Se putea ajunge in pragul acestei colonii de padurari pe-un drum ce serpuia, mai intai domol si bine batut,apoi tot mai accidentat, cand pe un mal,cand pe celalalt,al raului. Pe drumul capricios, in fiecare saptamana scormonit si stricat de puhoaiele ce descarcau maracinisul muntelui peste el, calatorului nu-i era cu putinta decat o inaintare inceata si rabdurie, cu caruta. Intr-o inainte-de-amiaza tarzie, dupa ce au fost incarcate in caruta toate cele trebuincioase somnului si traiului pentru vreo sase saptamani,porniram. Pana seara nadajduiam sa ajungem'' Acesta este un fragment din ''Hronicul si cantecul varstelor''. La clasa, doamna ne-a zis sa scriem la introducere ceva despre opera respectiva,apoi despre intentia naratorului si dupa despre mesaj si alte lucruri. Eu pana acum am zis asa: Este prezent naratorul care intentioneaza sa introduca pe cititor in actiunea desfasurata cronologic. Ideea mesajului este ca o familie obisnuita isi pune in plan sa cerceteze noi orizonturi pentru odihna atat sufleteasca,cat si trupeasca. Asta e tot ce mi-a venit in cap. va rog mult sa ma ajutati si sper asta. ma scuzati de deranj.

mirelaprofaderomana spunea...

Orienteaza-te dupa modelele mele deja postate pe blog ''Panza de paianjen'' de Cella Serghi- opinia despre mesajul fragmentului sau dupa ''Ierni Jilave''- opinia despre semnificatia mesajului sau dupa ''opinia despre mesajul fragmentului din Ciresarii'' ( tasteaza opinia despre mesajul fragmentului X in casuta din partea stanga sus, unde apare acel B ingrosat, urmat de o lupa si vei gasi un model).

Anonim spunea...

Multumesc.. mi-a fost de folos. >:D<

mirelaprofaderomana spunea...

Ma bucur... n-ai pentru ce... mult succes!

Anonim spunea...

Am nevoie sa caracterizez personajul " Abu-Hasan " din I.L.Caragiale in 8-10 randuri din fragment....n-am imaginatie deloc , nu stiu ce sa scriu in doar 8-10 randuri...

mirelaprofaderomana spunea...

Credeam ca ati intrat si voi, ca si mine, in vacanta... ca ma tot ucid temele voastre, iar eu repet ca AICI, NU REZOLV TEME, pentru ca nici nu am timp, si nici nu am interes sa ofer cuiva rezolvarea mura-n gura, cata vreme, la examenele viitoare, voi, elevii, veti fi SINGURI si va fi nevoie sa stiti sa le rezolvati fara ajutor; Ma rog, o sa-ti atasez un mod de rezolvare, insa nu voi mai face asta, de acum inainte, pentru nimeni, fiindca nu-i corect.Deci:
''Caracterizarea personajului: Abu-Hassan, personajul eponim al creaţiei lui I.L.Caragiale, este protagonistul actiunii prezentate, fiind un personaj masculin, individual, pozitiv. Inca din incipit, ni se prezinta un tânăr care moşteneşte o avere însemnată după moartea tatălui său. Din text reies, în mod indirect, din faptele prezentate, atitudinea şi relaţiile sale cu alte personaje, trăsăturile definitorii ale lui Abu-Hassan.
Din decizia de a-şi împărţi averea în două, o parte care să-i asigure traiul şi cealaltă pe care s-o risipească pe distracţii, reies chibzuinţa dar şi dorinţa de a petrece, întrucât fusese ţinut "sub străşnicie" de tatăl său. Prietenos şi generos, el adună "o ceată de vârsta şi de teapa lui", organizează petreceri atât de costisitoare, încât banii nu-i ajung decât un an. Când a rămas fără bani, l-au părăsit şi prietenii, iar mâhnirea şi dezamăgirea profundă sunt relevate in mod indirect, din atitudinea şi gândurile sale, deoarece a conştientizat că relaţiile cu tinerii se bazaseră doar pe interese materiale şi că un an întreg nu avusese niciun prieten, ci numai tovarăşi de chefuri, fapt care invita cititorul la reflectie.

Anonim spunea...

Vă multumesc mult de tot !! :-* >:D< sa aveti o seara frumoasa !! :D

mirelaprofaderomana spunea...

N-ai pentru ce... de avut o seara frumoasa, ce-i drept, am cam avut-o! O noapte odihnitoare si tie.

Anonim spunea...

Buna ziua! Doamna profesoară, imi puteti spune si mie ce ar trebui sa scriem la un exercitiu precum: vorbiti despre tema textului. Care ar fii pasi pe care ar trebui sa ii urmez? Multumesc!

mirelaprofaderomana spunea...

Tema si motivul literar

Tema este construita dintr-un domeniu, o idee, o atitudine, un sentiment etc., în jurul carora se încheaga actiunea unei opere artistice.

Exemple: tema iubirii, a naturii, a conditiei umane (viata, moartea, fericirea, suferinta, esecul existential), a destinului omului superior, a aspiratiei spre ideal, a creatiei si creatorului, a jertfei creatoare, tema timpului, a vârstelor (copilaria, adolescenta etc.), a raportului dintre om si Dumnezeu, a istoriei, a eroismului, a luptei (pentru libertate, pentru dreptate).

Motivul literar consta într-un simbol, o idee, o imagine reluate sau subliniate cu insistenta si care contribuie la definirea mesajului unei opere.

Exemple:

Obiecte: motive acvatice (izvorul, lacul, marea, ploaia, lacrima; apa vie/apa moarta ,albastra, crinul, trandafirul.; arborele sacru: teiul, salcâmul, bradul, gorunul.); motive terestre (codrul, gradina, muntele, dealul), motive astrale (steaua, luceafarul, luna, soarele, norul); motivul obiectelor fermecate (palosul fermecat, armura tatalui, oglinda, peria, basmaua.) obiecte simbolice (cartea-simbol cultural, treapta-simbol ascensiv, oglinda-simbol al reflectarii în constiinta, cheia-accesul, calea, solutia, lacatul-interdictia, masca-aparenta, jocul, rolul, plugul-munca, ochiul-cunoasterea prin contemplare, buzele-rostirea, cunoastere prin cuvânt, sarut, inima-iubirea).

Motive cromatice: verdele-viata, tinerete; albul-puritate, ideal; negrul-simbol al mortii.

Cifre: zero (nimicul, golul, vidul, perfectiunea increatului), unu (cifra sacra- Divinitatea nepereche), doi (pereche, cuplul originar), zece (totalitate=fiinta + nefiinta: 1+0), doisprezece (ciclu temporal/anul cosmic), trei, sapte, noua (cifre fatidice).

Sentimente: dorul, suferinta, bucuria, comuniunea om-natura, aspiratia spre ideal, nostalgia absolutului, raul existential, spleen-ul, solitudinea, fascinatia mortii, uitarea prin somn/visare;

Actiuni/situatii arhetipale: vânatoarea magica, transhumanta, calatoria initiatica, coborârea în infern, zborul, calcarea interdictiei, lumea ca teatru, viata ca vis.

Personaje: mitologice: Orfeu, Prometeu, Ulise, Hercule, Sisif. biblice : Isus, Lucifer, sarpele, Adam, Eva, Cain si Abel, Iuda, magul, profetul. folclorice : Zburatorul, Manole, ciobanul mioritic, haiducul, câinele credincios, Fat-Frumos, Ileana Cosânzeana, calul nazdravan, zâna, ursitoarele, zmeul, strigoiul, ielele.din literatura culta: Oedip, Hamlet, Romeo si Julieta, Don Quijote, Don Juan, Faust.

Modele mitice/ legendare: mitul cosmogonic, mitul jertfei pentru creatie, al destinului christic, al pasarii Phoenix, motivul labirintului, pacatul originar, pactul cu diavolul.

Aforisme: carpe diem, vanitas vanitatum, fortuna labilis, fugit irreparabile tempus.

Motivul literar central (care ordoneaza viziunea) - impus prin repetitie - poarta denumirea de laitmotiv.
Pe blogul meu, am postat un subiect care se intituleaza: ''tema si viziunea despre lume in ''Floare albastra'' de M. Eminescu,pe care il poti urmari drept model (in coltul din stanga sus, unde apare un B ingrosat , urmat de-o casuta goala si apoi de-o lupa, poti tasta link-ul de mai sus si vei vedea un model).

Anonim spunea...

Multumesc foarte mult! Blogul dvs este foarte bun si folositor! ;) :**

mirelaprofaderomana spunea...

Ma bucur ca ti-a fost util suportul. O zi frumoasa.

Anonim spunea...

Imi spuneti daca in ex. N-a fost nevoie sa astept mai mult ca a venit., propozitia sa astept mai mult este subiectiva ( ce nu a fost nevoie?) sau completiva indirecta ( de ce nu a fost nevoie?) , "nevoie" are functia sintactica de nume predicativ, exprimat prin substantiv?
In fraza M-a dus indata intr-o camaruta din launtrul curtii, unde mi-a iesit inainte un ofiter tinerel si subtirel. , propozitia subordonata este atributiva deoarece depinde de substantivul curtii?
Multumesc mult!

mirelaprofaderomana spunea...

Propozitia '' sa astept mai mult'' este completiva indirecta, deoarece prin contragere, ea devine un complement indirect : ''de asteptare'', asadar cuvantul '' nevoie'' este SUBIECT, exprimat prin substantiv comun, iar verbul ''nu e'', fireste este verb predicativ, cu functia sintactica de PV ( arata existenta!), (apud Aurelia Ponoran, Revista ''Excelsior'' nr. 11/1998, pag. 45, sub indrumarea prof. univ. dr. G. Gruita).
La cealalta intrebare, propozitia subordonata ''unde mi-a iesit inainte un ofiter tinerel si subtirel'' este atributiva( AT), intrucat se subordoneaza unui substantiv ( curtii), definitorie fiind chiar punctuatia... Se stie ca subordonata circumstantiala de loc (CL) NU se desparte prin virgula de propozitia regenta, atunci cand ea se afla dupa aceasta si se introduce prin adverbul relativ ''unde''. Cam atat...deci sper ca te-ai lamurit. Mult succes!

Anonim spunea...

Buna seara!
Imi spuneti ,va rog , daca in frazele urmatoare am stabilit bine felul propozitiilor
" Și mam-mare se hotărăște PP / să stea în coridor, pe un geamantan străin, CI / să păzescă pe Goe, CS/ să nu se mai întâmple ceva puișorului CS / "
"și" este adverb in acest enunt?
" Evident PP/ că ar fi putut spune SB / că mi-a adus o carte CD/ sau că a venit să-mi facă un comision CD/ dar nu spunea nimic SB/ "
predicatul este "să facă" sau "să facă un comision"?
" ... încă la vreo două locuri din sat era câte-n cireș văratec, care se cocea-pălea de Duminica Mare" există două propozitii atributive " care se cocea" si " care pălea de Duminica Mare" sau una singură predicatul fiind "se cocea -pălea"

Anonim spunea...

Multumesc mult!

mirelaprofaderomana spunea...

La prima fraza, delimitarea este corecta, iar propozitiile sunt identificate corect... acel ''si'' NU ESTE ADVERB, ci conjunctie coordonatoare copulativa, simpla, insa are doar ROL NARATIV ( DECI ESTE UN 'SI' CONJUNCTIONAL NARATIV).
In a doua situatie, la fel, identificarea este corecta, iar predicatul este verbal'' sa faca'', iar ''comision'' este complement direct( deci, nicaieri n-am intalnit situatia in care ''a face un comision'' sa fie considerata locutiune verbala predicativa, cu f. s de PV)
la a treia fraza, predicatul este cocea-palea, deci exista doar o subordonata atributiva. ( verbul predicativ este un cuvant compus, fiind format prin compunerea prin alaturare).

Unknown spunea...

O compunere in care sa prezinti un film de animatie care te-a impresionat. Va rog ajutati.ma este foarte urgent.

Unknown spunea...

O compunere in care sa prezinti un film animat,va rog ajutati.ma.

Anonim spunea...

Buna ziua ! Ma ajutati , va rog frumos la un exercitiu ? Transcrie din textul propus un fragment in care apare procedeul caracterizarii directe , in cazul unui personaj , textul este acesta ( Jean de la Fontaine , Lupul si mielul ) Multumesc frumos !

Anonim spunea...

Va rog sa-mi spuneti in ce caz este adjectivul "dulce "din exemplul "Dar ca voi, mici lacramioare, /N-are-n lume nicio floare/ Miros dulce, dulce nume !" si adj "scumpe" din exemplul "Cu voi , scumpe strugurele,/Albe margaritarele, /Primavara-si face salba"
Multumesc !

mirelaprofaderomana spunea...

Dulce se va acorda in gen, nr. si caz cu substantivul miros, care are f. s. de C d, deci este in cazul Ac. , iar adj. " scumpe" este in cazul V, acordandu-se cu subst. " strugurele", care reflecta adresarea directa .

Anonim spunea...

Dar in ex. O necurmata batalie s-a dat intre oameni si ogoare. adj necurmata este provenit din verb la participiu sau propriu-zis?
Multumesc!

mirelaprofaderomana spunea...

Adjectivul ''necurmata'' este provenit din verb la participiu negativ ( forma negativa), deci nu este adjectiv propriu-zis.

Anonim spunea...

Buna ziua !
Va rog sa-mi spuneți ce fel de adverbe sunt -aiurea, deodată, deocamdată, degrabă, mereu, încă, iar, aievea.
Mulțumesc!

mirelaprofaderomana spunea...

Aici, pe acest blog, NU se rezolva teme! Raspunsul il poti descoperi singura, citind o postare a mea :''Prof. Mirela Broasca: Adverbul si interjectia ''. Succes!