Pentru ca la examenele nationale se cere ca redactarea unei compuneri sa fie realizata intr-o limita de spatiu (15-30 de randuri),am cautat sa atasez blogului meu doua modele de compuneri,care au ca tema demonstratia unei specii literare lirice,pastelul. Pentru ca poezia ''Martisor'' se inscrie in aceasta specie si fiindca am observat ca este ceruta foarte des de profesorii de limba romana elevilor de la clasa,am hotarat sa aleg tocmai aceasta poezie,careia,in postarile viitoare,ii voi face si alte compuneri,precum: opinia despre semnificatia titlului,demonstratia ca apartine genului liric,opinia despre mesajul si procedeele stilistice (texte argumentative).
‘’MARTISOR’’, DE I. PILLAT - PASTEL
Pastelul este opera lirica in versuri in care poetul descrie un tablou din natura: un anotimp, un peisaj, un moment al zilei sau natura prezentata in timpul unui fenomen atmosferic care se petrece, poetul exprimandu-si in mod direct sentimentele traite fata de acesta.
Ion Pillat este unul dintre poetii reprezentativi ai perioadei interbelice,fiind o voce lirica distincta.
Titlul poeziei,”Martisor”, reprezinta denumirea populara a lunii martie, cea dintai luna a primaverii in care toata natura revine la viata, lucru care ii trezeste poetului sentimente de bucurie.
Inca de la inceput, el invita cititorul sa ia parte la spectacol, utilizand verbe la persoana a doua, singular:” privesti”,”auzi”,”vezi”,…; precum si forme pronominale personale sau reflexive de persoana a doua singular.” te”,”îti”,”ti”,”in tine”,”tu”.
Pillat canta primavara cu elementele si fenomenele specifice ei. Astfel, barza- prima pasare cu datoria de “vestitor”- se intoarce din tarile calde (“Din zbor, intaia barza cum cade pe zavoi”), pe camp poti observa “omul care sapa si plugul care ara”, iar pomii infloresc (“A nins cu nea de floare pe pomii din livezi”). Cucul incepe “sa dea glas padurii”, pretutindeni “dau muguri din vestedele crengi”,”ceru-I limpezit”, lumina domneste peste campie (“Cu apa ei lumina ti-a botezat campia”) si “pe drumurile viei” se aud rasete si chiote.
Si in aceasta poezie este evidentiata legatura om-natura. Vesnicia naturii apare foarte clar exprimata in versurile: “Aceste lucruri simple ce vesnice ce vesnice iti sunt” si “Pe unde-au fost parintii iti duci si tu copiii”.Bucuria acesteia se reflecta si in sufletul poetului care isi exprima in mod direct starea de calm si optimismul prin versul: ”Ce sfanta bucurie descoperi pe pamant”. Cristian Livescu mai afirma:”E preferata acum o <alianta> mai simpla, imitand `pacea omului ce sapa via`, pierderea in ritmul linistit si imuabil al naturii.”: “De fiecare data mai trainic te unesti
Cu farmecul acestor privelisti campenesti”.
“O noua viata astazi de viata veche legi, /Dau muguri pretutindeni din vestedele crengi.” arata ca natura este permanenta, in ciuda trecerii generatiilor: “Ce rasete, ce chiote pe drumurile viei/ Pe unde-au fost paruintii iti duci si tu copiii”. Aceasta legatura dintre om si natura este intarita prin repetitia “de fiecare data”.
Poetul reuseste sa creeze o atmosfera calda, luminoasa, in care albul este elementul-cheie:” pomi ninsi”,”nea de floare”,”iarna lor”.
Natura este infatisata cu ajutorul imaginilor vizuale construite prin epitete-“pomi ninsi”,”viata veche”,”cer limpezit”,”lucruri simple”-, personificari-“pomii… de pe dealuri ii flutura batiste”,”cu apa ei lumina ti-a botezat campia”,-metafora “nea de floare”,inversiuni-“intaia barza”,”noua viata”,”sfanta bucurie”- dar si prin repetitia locutiunii “de fiecare data”. Nu lipsesc nici imaginile auditive care contribuie si ele la realizarea acestui “tablou”: ”Galgaietor, din iarba un sipot s-a trezit” (“galgaietor”-epitet personificator), “Ce limpede te cheama un cuc”(personificare),”Auzi pe sub podgorii un caine care latra”.
Poezia este formata din treisprezece distihuri cu rima imperecheata, masura de treisprezece silabe si ritm trohaic.
Dupa cum se observa, Ion Pillat a realizat prin aceasta creatie o opera lirica in versuri in care a descris anotimpul primavara cu notele sale caracteristice.
Exprimandu-si sentimentele de admiratie, de bucurie si de satisfactie fata de aspectele din natura a realizat unul dintre cele mai bune pasteluri ale sale.
Deoarece este o opera lirica in versuri, in care este descris un tablou din natura prin intermediul caruia autorul isi exprima in mod direct sentimentele, poezia “Martisor” de Ion Pillat este un pastel.
Titlul poeziei,”Martisor”, reprezinta denumirea populara a lunii martie, cea dintai luna a primaverii in care toata natura revine la viata, lucru care ii trezeste poetului sentimente de bucurie.
Inca de la inceput, el invita cititorul sa ia parte la spectacol, utilizand verbe la persoana a doua, singular:” privesti”,”auzi”,”vezi”,…; precum si forme pronominale personale sau reflexive de persoana a doua singular.” te”,”îti”,”ti”,”in tine”,”tu”.
Pillat canta primavara cu elementele si fenomenele specifice ei. Astfel, barza- prima pasare cu datoria de “vestitor”- se intoarce din tarile calde (“Din zbor, intaia barza cum cade pe zavoi”), pe camp poti observa “omul care sapa si plugul care ara”, iar pomii infloresc (“A nins cu nea de floare pe pomii din livezi”). Cucul incepe “sa dea glas padurii”, pretutindeni “dau muguri din vestedele crengi”,”ceru-I limpezit”, lumina domneste peste campie (“Cu apa ei lumina ti-a botezat campia”) si “pe drumurile viei” se aud rasete si chiote.
Si in aceasta poezie este evidentiata legatura om-natura. Vesnicia naturii apare foarte clar exprimata in versurile: “Aceste lucruri simple ce vesnice ce vesnice iti sunt” si “Pe unde-au fost parintii iti duci si tu copiii”.Bucuria acesteia se reflecta si in sufletul poetului care isi exprima in mod direct starea de calm si optimismul prin versul: ”Ce sfanta bucurie descoperi pe pamant”. Cristian Livescu mai afirma:”E preferata acum o <alianta> mai simpla, imitand `pacea omului ce sapa via`, pierderea in ritmul linistit si imuabil al naturii.”: “De fiecare data mai trainic te unesti
Cu farmecul acestor privelisti campenesti”.
“O noua viata astazi de viata veche legi, /Dau muguri pretutindeni din vestedele crengi.” arata ca natura este permanenta, in ciuda trecerii generatiilor: “Ce rasete, ce chiote pe drumurile viei/ Pe unde-au fost paruintii iti duci si tu copiii”. Aceasta legatura dintre om si natura este intarita prin repetitia “de fiecare data”.
Poetul reuseste sa creeze o atmosfera calda, luminoasa, in care albul este elementul-cheie:” pomi ninsi”,”nea de floare”,”iarna lor”.
Natura este infatisata cu ajutorul imaginilor vizuale construite prin epitete-“pomi ninsi”,”viata veche”,”cer limpezit”,”lucruri simple”-, personificari-“pomii… de pe dealuri ii flutura batiste”,”cu apa ei lumina ti-a botezat campia”,-metafora “nea de floare”,inversiuni-“intaia barza”,”noua viata”,”sfanta bucurie”- dar si prin repetitia locutiunii “de fiecare data”. Nu lipsesc nici imaginile auditive care contribuie si ele la realizarea acestui “tablou”: ”Galgaietor, din iarba un sipot s-a trezit” (“galgaietor”-epitet personificator), “Ce limpede te cheama un cuc”(personificare),”Auzi pe sub podgorii un caine care latra”.
Poezia este formata din treisprezece distihuri cu rima imperecheata, masura de treisprezece silabe si ritm trohaic.
Dupa cum se observa, Ion Pillat a realizat prin aceasta creatie o opera lirica in versuri in care a descris anotimpul primavara cu notele sale caracteristice.
Exprimandu-si sentimentele de admiratie, de bucurie si de satisfactie fata de aspectele din natura a realizat unul dintre cele mai bune pasteluri ale sale.
Deoarece este o opera lirica in versuri, in care este descris un tablou din natura prin intermediul caruia autorul isi exprima in mod direct sentimentele, poezia “Martisor” de Ion Pillat este un pastel.
MARTISOR,DE I .PILLAT-PASTEL(COMPUNERE MAI AMPLA)
Ion Pillat este, asemenea lui Vasile Alecsandri, un iubitor de privelisti
pe care le-a “imobilizat” cu talentul unui pictor in poeziile sale.
Poezia “Martisor” este prima din suita de pasteluri ,in
care poetul contruieste un tablou al primaverii, incantator si sugestiv din
punct de vedere vizual. Aceasta specie literara se numara printre preferatele
lui Pillat, care marturiseste ca “Un pastel devine o partitura”. Pastelul este opera lirica in versuri in care poetul descrie
un tablou din natura: un anotimp, un peisaj, un moment al zilei sau natura
prezentata in timpul unui fenomen atmosferic care se petrece, poetul
exprimandu-si in mod direct sentimentele traite fata de acesta.
Titlul poeziei,”Martisor”, reprezinta denumirea populara a lunii martie,
cea dintai luna a primaverii in care toata natura revine la viata, lucru care
ii trezeste poetului sentimente de bucurie.Inca de la inceput, el invita
cititorul sa ia parte la spectacol, utilizand verbe la persoana a doua,
singular:” privesti”,”auzi”,”vezi”,…; precum si forme pronominale personale sau
reflexive de persoana a doua singular.” te”,”iti”,”ti”,”in tine”,”tu”.Pillat
canta primavara cu elementele si fenomenele specifice ei. Astfel, barza- prima
pasare cu datoria de “vestitor”- se intoarce din tarile calde (“Din zbor,
intaia barza cum cade pe zavoi”), pe camp poti observa “omul care sapa si
plugul care ara”, iar pomii infloresc (“A nins cu nea de floare pe pomii din
livezi”). Cucul incepe “sa dea glas padurii”, pretutindeni “dau muguri din vestedele
crengi”,”ceru-I limpezit”, lumina domneste peste campie (“Cu apa ei lumina ti-a
botezat campia”) si “pe drumurile viei” se aud rasete si chiote. Si in aceasta
poezie este evidentiata legatura om-natura. Vesnicia naturii apare foarte clar
exprimata in versurile: “Aceste lucruri simple ce vesnice ce vesnice iti sunt”
si “Pe unde-au fost parintii iti duci si tu copiii”.Bucuria acesteia se
reflecta si in sufletul poetului care isi exprima in mod direct starea de calm
si optimismul prin versul: ”Ce sfanta bucurie descoperi pe pamant”. “De fiecare
data ai trainic te unesti/Cu farmecul acestor privelisti campenesti’’.
“O noua viata astazi de viata veche legi, /Dau muguri pretutindeni din
vestedele crengi” releva faptul ca
natura este permanenta, in ciuda trecerii generatiilor: “Ce rasete, ce chiote
pe drumurile viei/ Pe unde-au fost paruintii iti duci si tu copiii”. Aceasta
legatura dintre om si natura este intarita prin repetitia “de fiecare
data”.Poetul reuseste sa creeze o atmosfera calda, luminoasa, in care albul
este elementul-cheie:” pomi ninsi”,”nea de floare”,”iarna lor”.Natura este
infatisata cu ajutorul imaginilor vizuale construite prin epitete-“pomi ninsi”,”viata veche”,”cer limpezit”,”lucruri
simple”-, personificari-“pomii… de pe
dealuri ii flutura batiste”,”cu apa ei lumina ti-a botezat campia”,-metafora “nea de floare”,inversiuni-“intaia barza”,”noua
viata”,”sfanta bucurie”- dar si prin repetitia
locutiunii “de fiecare data”.Nu lipsesc nici imaginile auditive care contribuie
si ele la realizarea acestui “tablou”: ”Galgaietor, din iarba un sipot s-a
trezit” (“galgaietor”-epitet personificator), “Ce limpede te cheama un
cuc”(personificare),”Auzi pe sub podgorii un caine care latra”.Poezia este
formata din treisprezece distihuri cu rima imperecheata, masura de treisprezece
silabe si ritm trohaic.Dupa cum se observa, Ion Pillat a realizat prin aceasta
creatie o opera lirica in versuri in care a descris anotimpul primavara cu
notele sale caracteristice.
Exprimandu-si sentimentele
de admiratie, de bucurie si de satisfactie fata de aspectele din natura a
realizat unul dintre cele mai bune pasteluri ale sale.
Deoarece este o opera lirica in
versuri, in care este descris un tablou din natura prin intermediul caruia
autorul isi exprima in mod direct sentimentele, poezia “Martisor” de Ion Pillat
este un pastel.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu