Prof. Mirela Broasca: Modurile nepredicative (nepersonale) ale verbului

 MODURILE NEPERSONALE (NEPREDICATIVE) ALE VERBULUI:

 INFINITIV:

 -aratã numele actiunii;

 -este forma cu care verbul se gaseste in dictionar

-se recunoaşte dupa prepoziţia "a";

-forma de infinitiv ne da conjugarea verbului;

-este singurul mod nepersonal care are timp:

-prezent:A cânta

-perfect:A fi cântat

-ajuta la formarea unor moduri si timpuri:a) viitor simplu:Voi cânta.

b)conditional optativ prezent: Aş fi cântat.

c)forma negativã de imperativ: Nu cânta(tu)!

-are urmatoarele funcţii sintactice:

a)subiect:A trãi inseamna a munci. A citi este pasiunea mea.E uşor a scrie versuri.

b)nume predicativ: Dorinţa noastrã este de a câştiga. A fugi de muncã inseamna a dezerta de la datorie.

c)atribut:Visul de a reuşi este indrazneţ. Pasiunea de a picta nu o avem toţi.

d)complement direct: Nu poate vorbi. Începu a striga.

e)complement indirect:M-am sãturat a aştepta. M-am plictisit a repeta. Se teme a pleca noaptea la drum.

f)complement circumstanţial:Nu a salutat inainte de a pleca.A plecat fãrã a repeta.Invãţãm spre a ne îmbogãţi cunoştinţele.

Observatie!

Infinitivul lung prin articulare cu articol hotãrât devine substantiv.I-a slãbit vederea. Plimbarea in aer liber este recomandatã.

GERUNZIU:

-aratã o acţiune in plinã desfaşurare;

-se recunoaşte dupã terminaţiile:-ÂND;-IND;

-unele gerunzii se ortografiazã cu 2 "i"ex: fiind, ştiind.

-se scrie cu cratimã când se rosteşte împreunã cu un pronumeformã neaccentuatã. ex:vãzând-o, crezându-l, ascultându-i.

-NU are funcţie de predicat, ci alte funcţii sintactice:

a)subiect: Se aude bãtând.Se aude strigând.

b)atribut verbal: Copii ţipând se aud afara. Trec soldaţi cântând.

c)complement direct: Aud fluierând.Vãd luminând.

d)complement indirect: S-a mulţumit ascultând. M-am sãturat repetând.

e)complement circumstantial: Dunãrea curge şuşotind.

Intrând, s-a aşezat tãcut.Mergând,  l-am întâlnit.

Îmbolnãvindu-se, nu a venit la scoalã.

Observatie!

Un gerunziu îşi pierde valoarea verbalã în anumite circumstanţe, devenind substantiv prin articulare sau adjectivare prin acord cu substantivul. Suferindul intinse o mânã tremurândã. Femeia era suferindã.

PARTICIPIU:

 -aratã o acţiune suferitã de cineva;

-este forma adjectivalã averbului: spus, spusã, spuşi, spuse; privit, privitã, priviţi, privite.Am citit toatã cartea

-valoare adjectivalã: : Oameni citiţi converseazã uşor.

-valoare adverbialã: Vorbeşte deschis cu toatã clasa.

-un participiu are urmãtoarele valori:

a)verbalã:

-ajutã la formarea unnor timpuri:-perfect compus: A citit

-viitor anterior-Voi fi citit

-conjunctiv perfect-Sã fi citit

-condiţional-optativ perfect-Aş fi citit

-infinitiv perfect-A fi citit

-diatezã pasivã-Este ascultat

b)adjectivalã

- când se acorda in gen,numãr si caz cu substantivul determinat.

-are urmãtoarele functii sintactice:

atribut adjectival:Cuvintele spuse m-au impresionat.

nume predicativ:Câmpia este înverzitã.

C.C.mod: El calca apasat.

c)adverbialã-când determinã un verb.Vorbeşte rãguşit.

Observatie!

Un participiu articulat devine substantiv. Bãtutul covoarelor este interzis în orele de linişte.-valoarea stilisticã a participiului este EPITETUL.

SUPIN:

 -aratã scopul sau destinaţia;

-este un participiu cu forma fixã + o prepoziţie;

ex: de învãţat, pentru arat, la scãldat etc.

-are urmãtoarele funcţii sintactice:

a)subiect:E lesne de vandut dar anevoie de cumpãrat.

b)nume predicativ: Poezia este de învãţat.

c)complement direct: Avem de terminat compunerea.

d)complement indirect: M-am sãturat de aşteptat.

e)complement circumstanţial:

-de loc:Vara mergem la scãldat.

-de scop:În curând vor ieşi tractoarele la arat.