marți, 16 decembrie 2014

Prof. Mirela Broasca: Modurile personale si nepersonale ale verbului cu exemple



MODURILE PERSONALE ale verbului:

I) MODUL INDICATIV:  arata o actiune sigura, reala.
 Ate sapte timpuri, precum:
1)Timpul PREZENT:  indica desfasurarea actiunii in momentul vorbirii. Sufixele si desinentele de prezent sunt:
Pentru conjugarile I si a II-a:
(eu) invat         lucrez             aflu                par   
tu inveti              lucrezi          afli              tu pari
el/ea invata       lucreaza        afla            el/ea pare
noi invatam        lucram       aflam        noi parem
voi invatati        lucrati         aflati         voi pareti
ei/ele invata       lucreaza       afla           ei/ele par
Conjugarea a III-a                Conjugarea IV-a:
eu merg                           eu dorm     iubesc      hotarasc
tu mergi                          tu dormi     iubesti      hotarasti
el/ea merge                    el/ea doarme iubeste hotaraste
noi mergem                    noi dormim  iubim   hotaram
voi mergeti                     voi dormiti   iubiti    hotarati
ei/ele merg                     ei/ele dorm   iubesc    hotarasc
Timpurile trecutului:
2) IMPERFECTUL exprima o actiune trecuta, care se desfasoara in acelasi timp cu o alta actiune trecuta, aratand durata sau repetarea. Sufixele si desinentele de imperfect sunt:
Conjugarea I    Conjugarea a II-a  Conjugarea a III-a  Conjugarea a IV-a
eu invatam         eu paream               eu mergeam      eu dormeam
tu invatai           tu pareai                tu mergeai           tu dormeai
el/ea invata        parea                     el/ea mergea      el/ea dormea
noi invatam       paream                 noi mergeam        noi dormeam
voi invatati        pareati                 voi mergeati         voi dormeati
ei/ele invatau      pareau                 ei/ele mergeau     ei/ele dormeau
3)PERFECTUL COMPUS   exprima o actiune trecuta, terminata in momentul vorbirii. Este alcatuit din  forme specifice ale verbului auxiliar a avea + participiul verbului de conjugat:
eu am invatat/ tu ai invatat/ el/ea a parut/ noi am mers/ voi ati dormit/ ei/ele au coborat;
4)PERFECTUL SIMPLU exprima in limba literara o actiune petrecuta si incheiata in trecut. In limba literara, este timpul povestirii la persoana a III-a. In limba vorbita, este folosit doar in anumite regiuni ale tarii (in Oltenia, mai ales) si exprima o actiune terminata de curand. Sufixelesi desinentele de perfect simplu sunt:
Conjugarea I      Conjugarea a II-a      Conjugarea a III-a   Conjugarea a IV-a
eu invatai             eu parui                      eu mesei                 eu dormii
tu invatasi            tu parusi                      tu mersesi             tu dormisi
el/ea invata          el/ea paru                   el/ea merse            el/ea dormi
noi invataram     noi paruram              noi merseram         noi dormiram
voi invatarati      voi parurati              voi merserati          voi dormirati
ei/ele invatara     ei/ele parura            ei/ele mersera         ei/ele dormira
5)MAI MULT CA PERFECTUL exprima o actiune trecuta si terminata inaintea altei actiuni trecute.  Sufixul si desinentele de mai mult ca perfect urmeaza dupa sufixul deperfect simplu si sunt:
Conjugarea I      Conjugarea a II-a   Conjugarea a III-a    Conjugarea a IV-a
eu invatasem            eu parusem        eu mersesem         eu dormisem
tu invatasesi             tu parusesi          tu mersesesi      tu dormisesi
el/ea invatase            el/ea paruse      el/ea mersese     el/ea dormise
noi invataseram     noi paruseram   noi merseseram     noi dormiseram
voi invataserati      voi paruserati     voi merseserati    voi dormiserati
ei/ele invatasera    ei/ele parusera    ei/ele mersesera    ei/ele dormisera
VIITORUL indica o actiune ce se va desfasura dupa momentul vorbirii. Viitorul are forme literare de limba scrisa si de limba vorbita.

6)VIITORUL SIMPLU (viitorul pentru limba scrisa) este alcatuit din forme specifice ale verbului a vrea+ infinitivul verbului de conjugat.
eu voi invata/ tu vei invata/ el/ea va parea/ noi vom merge / voi veti dormi/ ei/ele vor citi;
Viitorul pentru limba vorbita:  o invariabil+conjunctivul verbului de conjugat: o sa invat
-verbul a avea la indicativ prezent+conjunctivul verbului de conjugat : am sa invat
- forme ale verbului a vrea rezultate din caderea consoanei v+infinitivul verbului de conjugat : oi invata.
7)VIITORUL ANTERIOR arata o actiune viitoare terminata inaintea altei actiuni viitoare. Este un timp verbal invechit, care a fost inlocuit in limba vorbita prin viitorul propriu-zis. Este alcatuit din: verbul auxiliar a fi   la viitor +  participiul verbului de conjugat: voi fi invatat.
II )Modul CONJUNCTIV indica o actiune posibila, realizabila si  are timpurile:
1)PREZENT, care indica o actiune desfasurata in prezent sau in viitor. Se formeaza cu ajutorul conjunctiei ‘’sa’’ +forme ale indicativului prezent (cu exceptia persoanei a III-a): sa invat., sa par, sa merg, sa scriu, sa vin;
2)PERFECT, care indica o actiune desfasurata in trecut. Este alcatuit din conjunctia  sa + verbul auxiliar a fi  +   participiul verbului de conjugat: sa fi invatat, sa fi parut, sa fi mers, sa fi venit etc.
III) Modul CONDITIONAL-OPTATIV  indica o conditie sau o dorinta si are timpurile:
1)PREZENT, care indica o actiune desfasurata in momentul vorbirii sau in viitor. Este alcatuit din verbul auxiliar a avea +  infinitivul verbului de conjugat.
eu as invata/ tu ai invata/ el/ea ar parea/ noi am merge/voi ati dormi/ ei/ele ar veni;
2)PERFECT, care indica o actiune desfasurata in trecut. Este alcatuit din verbul auxiliar a avea+ verbul auxiliar ‘’a fi’’+ participial verbului de conjugat: eu as fi spalat, tu ai fi parut, el ar fi mers, noi am fi venit, voi ati fi coborat, ei ar fi sosit.
IV) Modul IMPERATIV  exprima o rugaminte, un indemn, un ordin, o porunca si are forme doar pentru persoanele a II-a, nr. singular si  plural, avand:
                              Forma afirmativa:
Conjugarea I     Conjugarea a II-a     Conjugarea a III-a      Conjugarea a IV-a
(tu )canta!             (tu) vezi!                        (tu) du!                      (tu) vino!
(voi) cantati!       (voi) vedeti!                (voi) duceti!                ( voi) veniti!


FORMA  NEGATIVA:
Conjugarea I    Conjugarea a II-a  Conjugarea a III-a    Conjugarea a IV-a
tu nu certa!       tu nu bea!              tu nu face!              tu nu dormi!
voi nu certati!   voi nu beti!          voi nu faceti!        voi nu dormiti!
Atentie: Formele corecte ale verbelor a face, a duce, a zice la modul imperativ, pers. A II-a, singular sunt: Nu zice! Nu duce! Nu face! (se formeaza cu adverbul de mod de negatie ‘nu’ + infinitivul verbului de conjugat, fara prepozitia ‘a’: Nu spala! ( nu+ (a) spala!)
FUNCTIILE SINTACTICE ALE MODURILOR  NEPERSONALE:
 MODUL INFINITIV  exprima numele actiunii, al starii. Este forma cu care verbul se gaseste in dictionar; (este insotit de prepozitia ‘a’). Exemple: a spala, a manca, a vedea, a parea, a merge, a face , a veni, a sosi, a cobori, a dobori etc.
Subiect: A ierta este omeneste.
Nume predicativ: Placerea lui era a scrie.
Complement direct: Batranul incepe a povesti.
Complement indirect: S-a saturat a astepta mereu..
C.c. de timp: A sosit  inainte de a rasari soarele.
C.c. de mod: Ionel a  plecat  fara a anunta.
Atribut verbal: Dorinta de a pleca il bucura..
 MODUL GERUNZIU exprima actiuni in plina desfasurare. Se formeaza cu sufixele –and (vazand) si –ind (citind). Forma de negativ se obtine cu prefixul ne-.: neauzind, nedorind, nemaivazand etc.
Subiect: Se aude cantand.
Atribut verbal: Am vazut oameni invatand.
Complement indirect: S-a saturat invatand.
Complement direct: Aud tipand .
C.c. de mod: Baiatul mergea  cantand.
C.c de timp: Vazandu-l, mi-am amintit ce voiam sa-I spun.
C. c. de cauza: Impiedicandu-se, a cazut si si-a  julit genunchiul.
CU VALOARE DE ADJECTIV, poate fi: Nume predicativ: Ea este suferinda.
Atribut adjectival: Se vad cosuri fumegande. Ma impresionau mainile ei tremurande.
 III) MODUL PARTICIPIU exprima actiuni terminate si suferite de o fiinta sau de un lucru, avand valoare de adjective: citit, citita, cititi, citite.
Verbul la participiu are urmatoarele valori:1) verbala:atunci cand intra in componenta unor forme verbale compuse: modul indicativ, timpul perfect compus: am scris; -indicativ, viitor anterior:voi fi scris; conjunctiv prezent: sa fi scris; conditional –optativ perfect: as fi scris; infinitiv perfect: a fi scris; diateza pasiva : este scris.
2)valoare adjectivala:Cand determina ( are ca regent) un substantiv sau un verb copulativ: Lucrarea prezentata a placut tuturor. Floarea este inflorita.
3) valoare adverbiala: cand determina un verb predicativ: vorbeste ragusit; calca apasat; spune deschis, citeste sacadat;
4) valoare substantivala, cand primeste articol hotarat: Rasfatatul ne enerva mereu. Invatatul reuseste in viata.
IV) MODUL SUPIN denumeste scopul, destinatia, provenienta unei actiuni sau a unui obiect. Este alcatuit din prepozitiile de, dupa, la,  pentru spre +participiul verbului de conjugat. Forma negativa se obtine cu ajutorul prefixului ne-, adaugat participiului.
Subiect: E usor de invatat.
Nume predicativ: Masina este de tocat.
Atribut verbal: Masina de tocat  s-a defectat..
Complement direct: Am terminat de citit.
Complement indirect: S-a saturat de invatat.
C.c. de loc: Vine de la scaldat.
C.c. de timp: A venit dupa semanat.
C.C. scop : Merge in padure pentru vanat.
Verbele auxiliare si verbele copulative
În limba română există trei verbe auxiliare: a avea, a vrea și a fi.

Exemple cu verbul a avea ca și verb auxiliar:
  • La folosirea perfectului compus:
    • Ieri am plecat acasă imediat după meci.
    • George a mâncat toată salata.
    • N-am mai fost niciodată atât de bucuros
  • La folosirea uneia dintre formele viitorului:
    • Mâine am să merg la spectacol.
    • George are să se ducă la piscină.
    • Noi avem să cântăm pe stadion.
  • La alcătuirea timpului prezent al modului condițional-optativ:
    • Aș merge la spectacol.
    • George ar juca mingea toată ziua.
    • Noi am cânta pe stadion dacă ni s-ar da posibilitatea.
Exemple cu verbul a vrea ca și verb auxiliar:
  • La crearea viitorului:
    • Maine voi merge la meci.
    • George va alerga două ore.
    • Ei vor juca baschet la Polivalentă.
Exemple cu verbul a fi ca și verb auxiliar:
  • La modul indicativ, viitorul anterior
    • Voi fi ajuns acasă înaintea ta.
  • La modul conjunctiv, timpul perfect
    • fi văzut ce-a fost acolo… Nici nu mi-a venit să cred!
  • La modul conditional-optativ, timpul perfect
    • Noi am fi cântat pe stadion dacă ni s-ar fi dat posibilitatea.
Verbele copulative
 Verbul copulativ este acel verb care intră în alcătuirea predicatului nominal, făcând legătura dintre subiect și numele predicativ.
Multe verbe ale limbii române pot fi verbe copulative în diferite contexte. Printre acestea, ar fi de enumerat următoarele: a fi, a deveni, a ieși, a ajunge, a insemna, a se face, a ramane. Ar fi, de asemenea, de menționat faptul că verbul a deveni este întotdeauna verb copulativ.
Verbul a fi este verb copulativ atunci când nu este sinonim cu niciunul din următoarele a exista (ca în construcția: Copacul acesta este aici de 100 de ani.), a se găsi, a costa, a proveni, a dura, a ține, a trăi, a merge, a se afla, a se întâmpla.
Verbele a ieși și a ajunge sunt verbe copulative atunci când sunt sinonime cu verbul a deveni.

Exemple de verbe copulative:

În construcțiile de mai jos, cuvintele îngroșate sunt verbe copulative, iar cele scrise aplecat sunt nume predicative.
  • Maria este deșteaptă. În această propoziție, cuvântul este este verb copulativ, iar cuvântul deșteaptă este numele predicativ. Construcția este deșteaptă formează împreună predicatul nominal  al propoziției.
  • Atmosfera este apăsătoare.
  • Mihai, te rog să fii cuminte!
  • Mircea a devenit interesat de artă.
  • George a ieșit un inginer extraordinar.
  • După ani întregi de antrenament, Simona a ajuns campioană la Roland Garros.

Trimiteți un comentariu