DESPĂRŢIREA CUVINTELOR ÎN
SILABE
I.
Regula generala si obligatorie a
despartirii în silabe a cuvintelor în limba româna -
valabila atît în situatiile de sub II, cît si în cele de
sub III - este interzicerea lasarii la sfîrsit de rînd
sau la început de rînd a unei secvente lipsite de o vocala
(propriu-zisa).
Se aplica drept reguli unice în toate
cuvintele simple si în majoritatea derivatelor cu sufixe; sunt tolerate în
cuvintele compuse, în derivatele cu prefixe si în unele derivate cu sufixe
(pentru care vezi III 1),
precum si în grupurile de cuvinte legate prin cratima (vezi III 2).
1.
În
succesiunea a doua vocale propriu 20220y2411u -zise despartirea se face între
cele doua vocale: Gra-al, a-e-ri-an, a-ici, a-or-ta,
a-u-zi; be-ha-it, lin-ga-ul; bo-re-al,
a-le-e, de-ic-tic, le-o-nin, le-ul; u-ri-as,
pom-pi-er, fi-in-ta, fa-ni-on, ca-fe-gi-ul;
hî-rî-it, pî-rî-ul; cro-at, po-et, cro-im, al-co-ol,
o-ul; po-lu-a-re, con-ti-nu-a, du-et,
ha-la-du-ind, a-fec-tu-os, con-ti-nu-u; ke-ny-an,
dan-dy-ul etc.
2.
În succesiunea
vocala (sau diftong) + semivocala (e, i, o sau u) +
vocala (+ semivocala) despartirea se face înaintea
semivocalei, deci înaintea diftongului postvocalic: a-ce-ea, dum-nea-ei;
ta-iat, ploa-ie, e-po-pe-ii, du-ios, ro-iul;
ga-oa-ce; ro-ua, stea-ua, no-ua etc.,
respectiv înaintea triftongului postvocalic: ta-iai, vo-iau,
le-oai-ca etc.
Observatie.
În succesiunea vocala + semivocala + semivocala + vocala
despartirea se face înaintea primei semivocale, deci înaintea
triftongului postvocalic: cle-ioa-sa, cre-ioa-ne etc.
3.
În
succesiunea vocala (sau diftong) + semivocala + consoana
despartirea se face înaintea consoanei: mai-ca, boj-deu-ca,
pîi-ne, doi-na, lu-poai-ca etc.
4.
Daca
exista o singura consoana între vocale despartirea se
face înaintea consoanei: a-bil, re-ce, ve-cin, po-dis,
a-fis, le-ge, le-gic, o-lea-ca, lu-na,
soa-re, ca-sa, ra-zei etc.
Observatii:
- Grupurile de litere ch, gh (urmate de e sau i) noteaza cîte o singura consoana, k', g'; de aceea, cuvintele în care apar se despart în silabe conform regulii de sub II 4: u-re-che, a-chi-tat, le-ghe, o-ghial etc.
- Litera x noteaza întotdeauna doua consoane (fie cs, fie gz); din punctul de vedere al despartirii în silabe este însa tratata ca o singura unitate, iar cuvintele în care apare se despart tot conform regulii de sub II 4: a-xa, e-xa-men etc.
a.
în
majoritatea situatiilor, între cele doua consoane: ic-ni,
tic-sit, ac-tiv, caf-tan, mul-te, în-ger, lun-git,
un-gher, în-ghi-ti, mun-te, cap-sa, as-cet,
is-che-mi-e, as-chi-mo-di-e, as-tazi etc.;
Observatie.
Cuvintele care contin consoane duble se despart tot dupa regula de
mai sus: for-tis-si-mo, wat-tul, în-nop-ta, in-ter-regn
(în cazul ultimelor doua exemple despartirea se justifica
si prin regulile de sub III).
§
daca
prima consoana este b, c, d, f, g, h, p, t sau v, iar a doua
consoana este l sau r: o-blo-ni, o-braz, a-cla-ma,
a-cru, Co-dlea, co-dru, a-fla, A-fri-ca, a-glu-ti-nant,
a-gro-nom, pe-hli-van, po-hrib, su-plu, cu-pru,
a-tlet, pa-tru, e-vla-vi-e, co-vrig etc.;
§
în
cazul succesiunilor de litere sh, th, ts, tz din cuvinte neadaptate: fla-shul,
ca-thar-sis, jiu-ji-tsu, kib-bu-tzuri etc.
.
în
majoritatea situatiilor, între prima si a doua consoana a
grupului: ob-ste, fil-tru, lin-gvist, cin-ste,
con-tra, vîr-sta, as-pru etc.;
a.
între
a doua si a treia consoana, în cazul grupurilor lpt, mpt,
mpt, ncs, nct, nct, ndv, rct, rtf si stm: sculp-tor,
somp-tu-os, re-demp-ti-u-ne, linc-sii, punc-taj,
punc-ti-e, sand-vici, arc-tic, jert-fa, ast-ma-tic
etc.
Observatie.
La aceasta lista pot fi adaugate grupuri ca ldm, lpn, ltc,
ndc, nsl, nsr, nsv, ntl, rbt, rgs, rtb, rtc, rth, rtj, rtm, rtp, rts,
rtt, rtv, stb, stc, std, stf, stl, stn, stp, sts, stt, stv întîlnite
numai în cuvinte pentru care despartirea dupa a doua
consoana este justificata de regulile de sub III: feld-ma-re-sal, alt-ce-va, fi-ind-ca,
trans-la-tor, trans-re-nan, trans-va-za, sa-vant-lîc,
ab-sorb-ti-e, tîrg-sor, port-ba-gaj, port-har-ta,
port-jar-ti-er, port-man-tou, port-pe-ri-e, port-sa-bi-e,
port-ti-ga-ret, port-vi-zit, post-be-lic, post-cal-cu-la-ti-e,
post-di-lu-vi-an, ast-fel, post-lu-diu, post-no-mi-nal,
post-pu-ne, post-sin-cro-ni-za, post-to-nic, post-ver-bal.
a.
foarte
rar, între a doua si a treia consoana a grupului: tung-sten,
ang-strom, horn-blen-da, pentru ca grupurile de
consoane gst, nbl sînt foarte neobisnuite si greu de
pronuntat în limba româna.
Observatii:
1.
La
lista de sub b. se pot adauga si grupuri ca bstr,
nsgr, ptspr, rtdr, risc, stpr, stsc, stsc întîlnite numai în cuvinte
pentru care despartirea dupa a doua consoana se
justifica si prin regulile de sub III: abs-tract, trans-gre-sa, opt-spre-ze-ce, port-dra-pel,
port-scu-la, post-pran-di-al, post-sce-ni-um, post-sco-lar.
2.
Un
caz de despartire între a treia si a patra consoana este vîrst-nic,
pentru care vezi însa III.
1.
În
cuvintele compuse din cuvinte întregi, elemente de compunere sau fragmente de
cuvinte, în derivatele cu prefixe si în unele derivate cu sufixe (derivate
de la teme terminate în grupuri consonantice cu sufixe care încep cu o
consoana) se prefera despatirea în silabe care tine
seama de elementele constitutive atunci cînd cuvîntul este analizabil sau
macar semianalizabil:
.
compuse: ar-te-ri-o-scle-ro-za, alt-un-de-va,
ast-fel, ci-ne-ma-scop, de-spre, feld-ma-re-sal,
port-a-vi-on, watt-me-tru etc.;
Observatie.
Cînd se confunda într-o singura litera ultimul sunet al primului
termen si primul sunet - identic cu precedentul - al termenului
urmator, în compusele formate dintr-un element greco-latin si un
cuvînt cu existenta independenta în limba noastra
despartirea se face în favoarea acestuia din urma: om-or-ga-nic,
top-o-no-mas-ti-ca; în compusele formate din doua elemente
greco-latine se acorda, în general, prioritate ultimului element: bi-op-si-e,
mi-o-pi-e.
a.
derivate
cu prefixe: an-or-ga-nic, dez-e-chi-li-bru, in-e-gal, într-a-ju-to-ra-re,
ne-spri-ji-nit, ne-sta-bil, ne-stra-mu-tat, sub-li-ni-a
etc.;
Observatii:
0. Conform
regulii de sub I nu se
separa prefixe monoconsonantice ca r- din ralia sau s-
din spulbera.
1.
Cînd
se confunda într-o singura litera ultimul sunet al prefixului
si primul sunet - identic cu precedentul - al radacinii
despartirea se face acordîndu-se prioritate radacinii: tran-scri-e,
ultr-a-lu-min.
2.
Adeseori
despartirea în silabe a cuvintelor compuse sau a derivatelor cu
prefixe dupa regulile morfologice coincide cu cea dupa regulile
fonetice: bu-na-vo-in-ta, in-to-le-ra-bil, pre-fa-bri-cat,
re-a-ni-ma, su-pra-a-glo-me-rat etc.
2.
De
asemenea, în masura în care nu se poate evita despartirea, se
prefera despartirea dupa elementele constitutive la
grupurile ortografice în care cratima leaga doua sau mai multe cuvinte:
dintr-un (fata de din-tr-un), fir-ar
(fata de fi-r-ar), într-în-sa
(fata de în-tr-în-sa) etc.
Observatii:
0.
în aceste situatii
cratima are o functie ortografica dubla, ceea ce se poate
întîmpla si atunci cînd despartirea dupa regulile
morfologice coincide cu cea dupa regulile fonetice, ca în du-te,
du-cîn-du-se, va-zîn-du-ma etc.
1. Conform regulii de sub I nu se separa
cuvinte reduse la o consoana, ca s- din s-a, -l din dîndu-l,
la o semivocala, ca i- din i-a, sau la o consoana + i
semivocalic, ca mi- din mi-a.
- cuvintele compuse din abrevieri literale: IRTA (nu: IR-TA), UNESCO (nu: U-NES-CO);
- abrevierile unor formule curente: a.c., î.e.n., s.a.m.d.;
- numeralele ordinale notate prin cifre (romane sau arabe) urmate de formantul specific: (al) XVI-lea, a 5-a.
- silabelor initiale si, mai ales, finale constituite dintr-o singura vocala, întrucît despartiri ca a-er, vi-a, e-ra, li-ce-e, i-re-al, su-i, o-mis (corecte conform regulilor de sub II) sau dînd-o, las-o, zis-a (corecte conform regulilor de sub III) sînt neeconomice;
- abrevierilor literale care reprezinta primii termeni ai unor nume proprii compuse (prenume abreviate + nume de familie: I. Popescu; substantive comune + nume proprii: F. C. Arges, I.H.R. Mangalia);
- cuvintelor compuse si al grupurilor ortografice scrise cu cratima, cînd locul despartirii ar coincide cu locul cratimei: bun-gust, du-te;
- notatiilor abreviate, ca 10 km, art. 3.
-
Un comentariu:
Cum se despart in silabe cuvintele Iuliana si Darius
Trimiteți un comentariu