marți, 18 iunie 2013

Prof Mirela Broasca:Model subiecte Evaluare Nationala la lb. romana 2013




EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI a VIII-a
Proba scrisă la LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - Anul şcolar 2012 – 2013
                                                                              
MODEL NR. 15 – ED. NICULESCU

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
Timpul de lucru efectiv este de 2 ore.

SUBIECTUL I 
Citeşte cu atenţie textul următor:



Zori de ziuă se revarsă peste vesela natură,
Prevestind un soare dulce cu lumină şi căldură.
În curând şi el apare pe-orizontul aurit,
Sorbind roua dimineţii de pe câmpul înverzit.

El se-nalţă de trei suliţi pe cereasca mândră scară
Şi cu raze vii sărute june flori de primăvară,
Dediţei şi viorele, brebenei şi toporaşi
Ce răzbat prin crengi uscate şi s-arată drăgălaşi.

Muncitorii pe-a lor prispe dreg uneltele de muncă.
Păsărelele-şi dreg glasul prin huceagul de sub luncă.
În grădini, în câmpi, pe dealuri, prin poiene şi prin vii
Ard movili buruienoase, scoţând fumuri cenuşii.

Caii sburdă prin ceairuri; turma zbeară la păşune;
Mieii sprinteni pe colnice fug grămadă-n răpegiune,
Şi o blândă copiliţă, torcând lâna din fuior,
Paşte bobocei de aur lângă-un limpede izvor.                   



                                                                                                                         (Vasile Alecsandri, Dimineaţa)
                                    
*june = tinere;  *huceag = pădure micp, tânără şi deasă; *ceair = loc de păşune; *colnic = deal, colină.

Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1.Transcrie o imagine vizuală şi una auditivă din text.
2.Identifică două epitete cromatice şi două enumeraţii.
3.Explică semnificaţia versurilor: Dediţei şi viorele, brebenei şi toporaşi/ Ce răzbat prin crengi uscate şi s-arată drăgălaşi.
4.Menţionează două trăsături care să justifice faptul că textul este un pastel.

5.Transcrie, din prima strofă, două cuvinte care conţin diftongi şi un cuvânt care conţine vocale aflate în hiat.
6.Menţionează mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format cuvintele: revarsă, prevestind, înverzit.
7.Extrage, din ultimele două strofe, o pereche de sinonime.
8.Alcătuieşte patru enunţuri în care să demonstrezi polisemia cuvântului „câmp”.
9.Precizează sensul cuvântului „vesela” din text şi alcătuieşte un enunţ în care să aibă sens diferit.
10.Indică valoarea morfologică a cuvintelor, din strofa a treia: lor, dreg, -şi, prin, şi, cenuşii.
11.Precizează funcţia sintactică a cuvintelor, din strofa a patra: zbeară, pe colnice, torcând, de aur, limpede, lâna.
12.Menţionează raportul sintactic între propoziţiile din strofa întâi.
13.Identifică şi numeşte propoziţiile subordonate din strofa a doua şi realizează contragerea lor în parte de propoziţie corespunzătoare.
14.Indică partea de propoziţie (funcţia sintactică) a cuvintelor subliniate în enunţurile următoare şi realizează expansiunea lor în propoziţii subordonate corespunzătoare:
Se aude cântând.
Omul locvace mă agasează uneori.

 Fotografie

Niciun comentariu: