EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ELEVII
CLASEI a VIII-a
Proba scrisă la LIMBA ŞI LITERATURA
ROMÂNĂ - Anul şcolar 2012 – 2013
MODEL NR. 15 – ED. NICULESCU
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 2 ore.
SUBIECTUL I
Citeşte cu atenţie textul următor:
Zori de
ziuă se revarsă peste vesela natură,
Prevestind
un soare dulce cu lumină şi căldură.
În
curând şi el apare pe-orizontul aurit,
Sorbind
roua dimineţii de pe câmpul înverzit.
El
se-nalţă de trei suliţi pe cereasca mândră scară
Şi cu
raze vii sărute june flori de primăvară,
Dediţei
şi viorele, brebenei şi toporaşi
Ce
răzbat prin crengi uscate şi s-arată drăgălaşi.
Muncitorii
pe-a lor prispe dreg uneltele de muncă.
Păsărelele-şi
dreg glasul prin huceagul de sub luncă.
În
grădini, în câmpi, pe dealuri, prin poiene şi prin vii
Ard
movili buruienoase, scoţând fumuri cenuşii.
Caii sburdă
prin ceairuri; turma zbeară la păşune;
Mieii
sprinteni pe colnice fug grămadă-n răpegiune,
Şi o
blândă copiliţă, torcând lâna din fuior,
Paşte
bobocei de aur lângă-un limpede izvor.
(Vasile
Alecsandri, Dimineaţa)
*june = tinere; *huceag = pădure micp, tânără şi deasă;
*ceair = loc de păşune; *colnic = deal, colină.
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru
fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1.Transcrie o imagine vizuală şi una auditivă
din text.
2.Identifică două epitete cromatice şi două
enumeraţii.
3.Explică semnificaţia versurilor: Dediţei şi viorele, brebenei şi toporaşi/ Ce
răzbat prin crengi uscate şi s-arată drăgălaşi.
4.Menţionează
două trăsături care să justifice faptul că textul este un pastel.
5.Transcrie,
din prima strofă, două cuvinte care conţin diftongi şi un cuvânt care conţine
vocale aflate în hiat.
6.Menţionează
mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format cuvintele:
revarsă, prevestind, înverzit.
7.Extrage,
din ultimele două strofe, o pereche de sinonime.
8.Alcătuieşte
patru enunţuri în care să demonstrezi polisemia cuvântului „câmp”.
9.Precizează
sensul cuvântului „vesela” din text şi alcătuieşte un enunţ în care să aibă
sens diferit.
10.Indică
valoarea morfologică a cuvintelor, din strofa a treia: lor, dreg, -şi, prin,
şi, cenuşii.
11.Precizează funcţia sintactică a cuvintelor,
din strofa a patra: zbeară, pe colnice, torcând, de aur, limpede, lâna.
12.Menţionează raportul sintactic între
propoziţiile din strofa întâi.
13.Identifică şi numeşte propoziţiile
subordonate din strofa a doua şi realizează contragerea lor în parte de
propoziţie corespunzătoare.
14.Indică partea de propoziţie (funcţia
sintactică) a cuvintelor subliniate în enunţurile următoare şi realizează
expansiunea lor în propoziţii subordonate corespunzătoare:
Se aude cântând.
Omul locvace mă agasează uneori.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu