Subiect I - Varianta 11

Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Niciodată toamna nu fu mai frumoasă
Sufletului nostru bucuros de moarte.
Palid aşternut e şesul cu mătasă.
Norilor copacii le urzesc brocarte*.
Casele-adunate, ca nişte urcioare
Cu vin îngroşat în fundul lor de lut,
Stau în ţărmu-albastru-al râului de soare,
Din mocirla cărui aur am băut.

Păsările negre suie în apus,
Ca frunza bolnavă-a carpenului sur
Ce se desfrunzeşte, scuturând în sus,
Foile-n azur.

Cine vrea să plângă, cine să jelească
Vie să asculte-ndemnul ne-nţeles,
Şi cu ochii-n facla plopilor cerească
Să-şi îngroape umbra-n umbra lor, în şes.

(Tudor Arghezi, Niciodată toamna)

*brocart, brocarturi, s.n. – ţesătură de mătase de calitate superioară, înflorată sau ornamentată cu fire de aur ori de argint

Cerințe:

1. Transcrie două cuvinte obţinute prin derivare cu prefix.

2. Precizează două consecinţe ale utilizării cratimei în structura „să asculte-ndemnul”.

3. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra omonimia cuvântului vin.

4. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale cromatice.

5. Precizează valoarea expresivă a utilizării verbului a fi la timpul perfect simplu.

6. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie.

7. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua.

8. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date.

9. Motivează, prin evidenţierea a două trăsături existente în text, apartenenţa acestuia la direcţia modernistă/ la modernism.

Rezolvare:

1. Două cuvinte obținute prin derivare cu prefixe: “desfrunzește”, “îngroape”.

2. Cratima marchează rostirea împreună a două cuvinte diferite, verbul predicativ și substantivul cu funcție de complement direct. De asemenea cratima notează dispariția vocalei “î” și ajută la păstrarea măsurii versului.

3. Două enunțuri care ilustrează omonimia cuvântului “vin”:
• Vin cu voi în excursie.
• La acest magazin se vinde un vin roșu de calitate.

4. Imagini vizuale cromatice: “ţărmu-albastru-al râului de soare,”;
“Păsările negre”.

5. Folosirea verbului “a fi” la perfect simplu are ca efect sublinierea specificului unei toamne anume, în sensul frumuseții. Această toamnă este deosebită pentru eul liric prin raportare la alte toamne, raportare realizată cu ajutorul adverbului “niciodată”.

6. Două teme/motive literare prezente în poezie: natura, timpul.

7. Epitetul personificator ”bolnavă” asociat substantivului “frunză” sugerează venirea toamnei, care transformă natura, o face să pară devitalizată.

8. Titlul poeziei “Niciodată,toamna” își clarifică înțelesul în primul vers al poeziei. Elementele naturii sunt marcate de schimbările specifice anotimpului toamna. Astfel, șesul e “palid, îngălbenit”, “păsările negre suie in apus“ iar culoarea plopilor amintește de o faclă .Omul este chemat să vie să asculte – indemnul neînțeles care cheamă la consonanță(armonie) cu natura.

9. Apartenenţa la modernism este motivată de tematica poeziei, de crizele existenţiale, condiţia efemeră a condiţiei umane, sentimentul nostalgic al apropierii morţii. În cazul lui Arghezi, un rol important în configurarea modernismului operei sale îl are modul particular de folosire a limbajului, cât şi structura aleatorie a textului etc.

Subiect I - Varianta 15

Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Amurg de iarnă, sumbru, de metal,
Câmpia albă – un imens rotund –
Vâslind, un corb încet vine din fund,
Tăind orizontul, diametral.

Copacii rari şi ninşi par de cristal.
Chemări de dispariţie mă sorb,
Pe când, se-ntoarce-acelaşi corb,
Tăind orizontul, diametral.

(George Bacovia, Amurg de iarnă)

Cerințe:

1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor sumbru şi încet.

2. Explică utilizarea cratimei în structura „se-ntoarce-acelaşi”.

3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul a tăia.

4. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale.

5. Menţionează două teme/ motive literare prezente în textul dat.

6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă.

7. Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa a doua, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.

8. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date.

9. Motivează, prin evidenţierea a două trăsături existente în text, apartenenţa poeziei la simbolism.

Rezolvare:

1. Sinonime pentru cuvintele:
Sumbru = întunecat, mohorât
Încet = domol, greoi

2. Cratima se folosește pentru că se rostesc împreună două cuvinte; se evită hiatul și se respectă măsura versului.

3. Două expresii / locuțiuni care conțin cuvântul ”a tăia “:
"A tăia frunză la câini”;
“A tăia calea “;
“A tăia vorba cuiva”.

4. Două fragmente de vers care conțin imagini vizuale:
“Câmpia albă -un imens rotund”;
“Copacii rari și ninși par de cristal”

5. Două teme / motive literare, prezente în textul dat:
Temele sunt natura și moartea.

6. Epitetul metaforic ”de metal “, sugerează o materie durificată, rigidă.

7. Pastelul realizat este expresia unei stări interioare. Viziunea poetică prezintă o materie transformată în metal și mineral, sugestivă fiind comparația ”Copacii rari și ninși par de cristal”. Senzația de gol este redată în versul “Chemări de dispariție mă sorb”. Spațiul este străbătut de tensiuni simbolizate de mișcarea corbului. Ultimul vers conține refrenul operei. Sentimentul de neliniște este amplificat și de nerespectarea ritmului în versul-refren.

8. Titlul poeziei redă esența tabloului descris. Elementele cadrului-exterior sunt reduse la minimum: câmpia albă, copacii rari și ninși și corbul care traversează tabloul. Acest pastel este expresia unei stări interioare. Descrierea creează impresia de vid, de gol.

9. Poezia se încadrează în simbolism datorită următoarelor aspecte:
- prin sugestia muzicală, prin simbolismul sonor al vocalelor “a”și “u” și prin versul-refren: ”Tăind orizontul diametral”
- În al doilea rând, poezia se bazează pe sugestie și pe simetrie.