luni, 23 iunie 2014

Prof. Mirela Broasca: Subiectele sustinute la Evaluarea Nationala -lb. romana-2014+rezolvarea acestora


EVALUARE NAȚIONALĂ 2014 PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI A VIII-A
ANUL ȘCOLAR 2013-2014
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
SUBIECTUL 1
Bine ai venit în anul nou…
Bine ai venit…
De când te aștept aproape am și albit …
Dar fiindcă-mi intri-n casă întâia oară,
Te rog să nu-mi faci casa de ocară…
Nu te grăbi să-mi intri pe furiș,
C-abia sosiși
Noroc că te-am deșteptat
Să te previu la timp, să fii atent,
Și-n clipa marelui eveniment
Să-mi calci în casă cu piciorul drept (…)
Așa te vreau
Te vreau la trup curat … neprihănit…
Și tot așa la suflet și la minte (…)
An nou…
Ai auzit ce-ți cer?…
Nu-ți cer să faci nimic în casa mea,
Mai mult decât ai face tu-ntr-a ta! … (…)
An nou!…
Fii nou de sus și până jos!…
Copil al nimănui, și-al tuturor (…)
Copil gălăgios…
Desfășură-te-ncet de pe mosor*…
Încet … cât mai încet … și liniștit
Și fii atent ca nu care cumva
Să ți se rupă firu-n casa mea!…
Bine-ai venit, An nou…
Bine-ai venit!…
(Ion Minulesc, Rânduri pentru Anul Nou)
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul corect pentru fiecare dintre întrebările de mai jos
  1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: fiindcă, cer, liniștit
  2. Explică rolul virgulei în secvența: Bine ai venit, An Nou!…
  3. Precizează măsura primelor două versuri ale poeziei
  4. Menționează două trăsături ale genului liric prezentate în textul dat
  5. Prezintă în 30-50 de cuvinte, semnificația titlului poeziei
B. Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte în care să-ți exprimi opinia despre semnificația mesajului Rânduri pentru Anul Nou de Ion Minulescu.
În compunerea ta, trebuie
-       Să formulezi o opinie despre semnificația mesajului poeziei,
-       Să-ți susții opinia formulată, prin două argumente, valorificând textul dat,
-       Să ai un conținut adecvat cerinței,
-       Să respecți precizarea referitoare la numărul de cuvinte.
SUBIECTUL AL II-lea
Cărțile de ficțiune pe care le citim ne ajută să empatizăm cu cei din jur și să ne adaptăm mai ușor la diverse situații de viață, arată cele mai recente studii psihologice.
În urma unei cercetări realizare de Universitatea York, pe copii cu vârste între 4 și 6 ani, psihologii au observat că aceia care au fost expuși mai mult timp la literatura pentru copii decât la desene animate televizare au o mai mare capacitate de empatie* (…)
Implicarea în poveștile fictive din cărți aduce informații noi despre viața socială, iar acest lucru este extrem de benefic în rândul copiilor, fiindcă le arată versiuni din afara universului propriu.
Totodată studiul relevă că volumele de ficțiune îl ajută pe cititor să se adapteze la viața socială mai mult decât o fac lucrările nonfuncționale. Înțelegerea personajelor dintr-o narațiune este, astfel, echivalentul cunoașterii a diferitor tipuri umane din viața reală. Când sunt scrise bine, romanele constituie în sine povești despre viață, care îl încurajează pe cititor să înțeleagă mai bine profunzimea experienței umane.
(Corina Zorzor, Empatia, o abilitate dobândită prin lectură, în adevărul.ro)
Empatie – identificare, prin trăire, cu alte persoane, cu eroii cărților etc.
A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare din cerințele de mai jos
  1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
-       Universitatea din cadrul căreia s-a realizat cercetarea menționată în textul dat
-       Categoria de copii cu o capacitate mai mare de empatie.
  1. Scrie numele autorului și titlul articolului din care este extras articolul din textul dat
  2. Menționează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele menționate în secvența: cărțile de ficțiune pe care le citim ne ajută să empatizăm cu cei din jur și să ne adaptăm ușor la diverse situații de viață, arată cele mai recente studii psihologice.
  3. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate din secvența: În urma unei cercetări realizate (…) pe copii cu vârste între 4 și 6 ani, psihologii au observat că aceia care au fost expuși mai mult timp la literatura pentru copii decât la desene animate televizate au o mai mare capacitate de empatie.
  4. Transcrie două propoziții subordonate diferite din fraza următoare, precizând felul acestora:
Când sunt scrise bine, romanele constituie în sine povești despre viață, care îl încurajează pe cititor să înțeleagă mai bine profunzimea experienței umane.
  1. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată predicativă, introdusă prin conjuncția subordonată
B. Redactează în 80-150 de cuvinte, o scurtă narațiune în care să prezinți o întâmplare petrecută în timpul participării la o întâlnire organizată de școală, cu un scriitor contemporan.
În compunerea ta, trebuie
-       Să relatezi o întâmplare respectând succesiunea logică a evenimentelor
-       Să precizezi două evenimente ale contextului spațio-temporal
-       Să ai un conținut adecvat cerinței
-       Să respecți precizarea referitoare la numărul de cuvinte.

REZOLVARE:
Sinonimele cuvintelor subliniate în text erau: fiindcă -  caci; intrucat; deoarece;  pentru că;   cer- solicit, pretind ; liniştit -  calm.
Rolul virgulei din secvenţa „Bine-ai venit, An nou!...” este acela de a despărţi o constructie in cazul vocativ de restul enuntului; ( nu e greşit nici dacă elevii precizau că virgula are rol de pauză de vorbire).
     În privinţa măsurii primelor două versuri ale poeziei, elevii trebuiau să mentioneze că aceasta este una  diferită, de 6 şi 4 silabe.
 Două trăsături ale genului liric : exprimarea directă a idelor şi a sentimentelor; prezenţa eului liric”.
În privinţa semnificaţiei titlului poeziei, elevii trebuiau să amintească de dorinţele eului liric pentru Anul Nou.
La compunerea pe care o aveau de alcătuit, elevii puteau  relua  ideile privind semnificaţia poeziei.
  Formularea  acestei  cerinţe pare mai dificila, intrucat este o formulare mai ambigua. Pentru elevii care nu au abilitatea de a comenta textul liric, mesajul  poate fi mai dificil de înţeles, dar se putea accentua faptul ca  mesajul sugereaza pendularea intre speranta si ironie , prin care se subliniaza pesimismul generat de posibilitatea aparitiei unor evenimente neprevazute, neplacute, exact  pentru ca un nou an nu aduce dupa sine DOAR bucurii, ci, imprevizibil,  si evenimente neplacute... . Poezia insasi este un amestec de sensibilitate şi ironie, usor  pesimista ,stari tipice oricarui om, care nu cunoaste ceea ce noul an ii poate aduce, fapt argumentat cu versurile:'' Să fii atent ca nu cumva//Să ţi se rupă firu-n casa mea!”
 La cealalta parte,  numele universităţii este Universitatea York. Categoria de copii analizată de psihologi era cea a copiilor cu vârste între 4 şi 6 ani.   Referitor la identificarea partilor  de vorbire, se desprindeau urmatoarele tipologii: de – prepoziţie simplă (specifica Acuzativului), care- pronume relativ (simplu), ''şi''- conjuncţie coordonatoare (copulativa), psihologic – adjectiv propriu-zis.
Funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în text este următoarea: ''aceia'' este subiect (simplu), iar ''capacitate'' este complement direct.
La cea de-a cincea cerinţă a subiectului al doilea, elevii  puteau descoperi cele trei subordonate din fraza dată. Una dintre acestea era circumstanţiala de timp - „Când sunt scrise bine”,  cea de-a doua era atributiva „care îl încurajează pe cititor”, urmata de completiva indirectă - „să înteleagă mai bine profunzimea experienţei umane”(dificultatea consta in faptul ca subordonata completiva indirecta putea fi usor confundata cu subordonata completiva directa, tocmai pentru ca elevii adreseaza gresit intrebarea pentru termenul regent(ce? in loc de ''la ce?'', neobservand , de fapt, ca in propozitia regenta, exista deja un complement direct, iar verbul respectiv nu mai poate admite si o CD, intrucat este monotranzitiv; de asemenea, se poate interpreta aceasta subordonata ca fiind circumstantiala de scop ( finala), fapt  care NU apare mentionat in baremul de corectare si notare, pentru ca ''personajele'' care l-au conceput n-au catadicsit sa mai adauge ''detaliul'', ca doar suntem in Romania, nu?! ).
De asemenea,  propoziţia „Când sunt scrise bine” putea fi interpretată şi ca fiind o cirscumstanţială condiţională... (ca la noi, la nimeni: mereu li se creeaza elevilor neplaceri de acest gen, generate de dublele interpretari ale subordonatelor!).
La fraza alcătuită din două propoziţii dintre care una să fie subordonată, elevii puteau concepe enunturi precum:  ''Dorinţa noastra este să reuşim la examen'' sau '' Placerea noastra este sa practicam yoga'' etc.
 Cea de-a doua compunere nu era una grea, insa elevii trebuiau să-şi imagineze o întâmplare, mai putin 'uzata' in zilele noastre, (cand scriitorii sunt pe cale de disparitie, tocmai pentru ca nimeni nu prea mai poate trai din ''ceea ce scrie'', fiind deloc incurajati de actualul sistem,  preferandu-se profesiile pragmatice!).Puteau să  nu scrie numele unui scriitor, mai ales daca nu-si aminteau despre vreunul si... sa-si imagineze.

Baremul de corectare si notare este acesta:
 Varianta 1
Se punctează oricare alte formulări/modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.
Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem.
Nu se acordă fracţiuni de punct.
· Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (42 de puncte)
A. 1. câte 2 puncte pentru notarea oricărui sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor
subliniate (de exemplu: fiindcă – deoarece, căci; cer – pretind, solicit; liniștit – calm, stăpânit)
3x2p=6 puncte
2. explicarea rolului virgulei în secvența dată (izolează o construcție în cazul vocativ de restul
enunțului) 6 puncte
3. câte 3 puncte pentru precizarea măsurii primelor două versuri ale poeziei (6 silabe; 4 silabe)
2x3p=6 puncte
4. câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două trăsături ale genului liric, prezente în textul dat
(de exemplu: transmiterea directă a unor gânduri și sentimente; prezența mărcilor lexicogramaticale
ale subiectivității) 2x3p=6 puncte
5. prezentarea adecvată a semnificaţiei titlului, respectând precizarea referitoare la numărul de
cuvinte 6 p./prezentarea parţial adecvată a semnificaţiei titlului, cu respectarea numărului de
cuvinte indicat 3 p./încercare de prezentare a semnificației titlului 1 p. 6 puncte
B.
– formularea adecvată a unei opinii despre semnificația mesajului poeziei 4 p./încercare de
formulare a unei opinii despre semnificația mesajului poeziei 2 p. 4 puncte
– susținerea opiniei formulate prin două argumente, valorificând textul dat 4 p./susținerea opiniei
printr-un singur argument, valorificând textul dat 2 p./încercare de susținere sau de argumentare,
fără valorificarea textului 1 p. 4 puncte
– adecvarea conținutului la cerință 2 p./adecvarea parțială a conținutului la cerință 1 p. 2 puncte
– respectarea precizării referitoare la numărul de cuvinte 2 puncte
SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)
A. 1. câte 2 puncte pentru formularea corectă a fiecăruia din cele două enunțuri cerute (de
exemplu: Universitatea York a realizat o cercetare cu privire la capacitatea de empatie a copiilor;
Copiii care au o capacitate mai mare de empatie sunt cei care au fost mai mult expuși la literatura
pentru copii decât la desene animate televizate) 2x2p=4 puncte
2. câte 2 puncte pentru scrierea numelui autorului și a titlului articolului 2x2p=4 puncte
3. câte 1 punct pentru menționarea fiecărei părți de vorbire (de – prepoziție simplă; care –
pronume relativ; și – conjuncție simplă/coordonatoare; psihologice – adjectiv propriu-zis)
4x1p=4 puncte
4. câte 2 puncte pentru precizarea fiecărei funcții sintactice (aceia – subiect; capacitate –
complement direct) 2x2p=4 puncte
5. – câte 1 punct pentru transcrierea integrală a oricăror două propoziții subordonate diferite din
fraza dată (de exemplu: Când sunt scrise bine; care îl încurajează pe cititor; să înțeleagă mai bine
profunzimea experienței umane) 2x1p=2 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea felului următoarelor două propoziții subordonate transcrise:
când sunt scrise bine – propoziție subordonată circumstanțială de timp; care îl încurajează pe
cititor – propoziție subordonată atributivă; să înțeleagă mai bine profunzimea experienței umane –
propoziție subordonată completivă indirectă 2x1p=2 puncte
Notă: Punctajul pentru felul subordonatei se acordă și în situația în care candidatul a menționat
că propoziția Când sunt scrise bine este propoziție subordonată circumstanțială condițională.
6. construirea unei fraze alcătuite din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată
predicativă, introdusă prin conjuncția subordonatoare să 4 puncte
– 1 punct pentru construirea unei fraze alcătuite din două propoziții
– 3 puncte pentru construirea corectă a propoziției subordonate indicate, introduse prin conjuncția
subordonatoare să
B. – relatarea unei întâmplări, cu respectarea succesiunii logice a evenimentelor 4 p./relatarea
unei întâmplări, fără respectarea succesiunii logice a evenimentelor 2 p. 4 puncte
– câte 2 puncte pentru precizarea fiecăruia dintre cele două elemente ale contextului spaţio-temporal
2x2p=4 puncte
– adecvarea conţinutului la cerinţă 2 p./ adecvarea parțială a conținutului la cerință 1 p. 2 puncte
– respectarea precizării referitoare la numărul de cuvinte 2 puncte
12 puncte se acordă pentru redactare, astfel:
– unitatea compoziției 1 punct
– coerența textului 2 puncte
– registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului 2 p./adecvarea parțială 1 p.
2 puncte
– ortografia (0 erori – 3 p./1-2 erori – 2 p./3-4 erori – 1 p./5 sau mai multe erori – 0 p.) 3 puncte
– punctuația (0 erori – 2 p./1-2 erori – 1 p./3 sau mai multe erori – 0 p.) 2 puncte
– așezarea corectă a textului în pagină 1 punct
– lizibilitatea 1 punct.

Comentarii referitoare la Evaluarea Nationala ( SURSA '' EVENIMENTUL ZILEI):

Poetul Ion Minulescu n-a fost pe placul absolvenților de generală

Autor: Daniela Șerb Germina Olteanu | marţi, 24 iunie 2014 | 0 Comentarii | 97 Vizualizari
Peste 160.000 de elevi de clasa a VIII-a au susținut, ieri, proba de Limba română, prima din cadrul Evaluării Naționale. Atât partea de creație, cât și gramatica au dat bătăi de cap școlarilor. Agitație mare, ieri, dincolo de gardul Școlii Gimnaziale „Ion Heliade Rădulescu” din București, amplasată lângă Muzeul Țăranului Român. Părinții așteptau îngrămădiți în petecele de umbră ale copacilor ieșirea odraslelor din sălile de examen. “Sunt subiecte ușoare, n-ar trebui să aibă probleme. Știu sigur că au făcut la meditații astfel de modele de subiecte”, spune plină de convingere una dintre mame.Puțin după ora 10 încep să iasă primii elevi. „Ne-a dat o poezie a lui Minulescu. Ni se cerea să spunem măsura primelor două versuri și n-am știut”, anunță plin de dezamăgire unul dintre absolvenți. Pare că și pentru ceilalți măsura cu pricina a ridicat probleme. „Era 6 cu 4”, susține un elev care declară că subiectele au fost relativ ușoare. “Vai, eu am scris 4 cu 6”, comentează o fată cu ochelari. 
Mesajul poeziei, o enigmă
O altă necunoscută a fost pentru unii elevi punctul B al subiectului I în care se cerea redactarea unei compuneri de maximum 250 de cuvinte și argumentarea opiniei referitoare la semnificația mesajului poeziei „Rânduri pentru Anul Nou”, de Ion Minulescu. „N-am știut. N-am scris nimic”, mărturisește un elev care a ratat astfel 12 puncte.
 Nici sintaxa aferentă subiectului al II-lea nu a fost pentru unii chiar floare la ureche. La un text apărut în presă li se cerera elevilor, printre altele, să precizeze funcția sintactică a unor cuvinte subliniate. „De exemplu, cuvântul «aceia» era subiect și nu altceva”, explică profesoara de Limba română Mirela Broască, de la Liceul tehnologic “Gheorghe Duca” din Constanța. Al doilea cuvânt – capacitate – era complement direct.
O formulare destul de confuză a fost și la punctul B al subiectului al II-lea, unde li se cerea copiilor să scrie o narațiune în care să prezinte o întâmplare petrecută în timpul participării la o întâlnire organizată de școală cu un scriitor contemporan. „Din ce am vorbit cu elevii mei, li s-a părut o temă prost aleasă. Mulți nu cunosc scriitori contemporani, astfel că le-a fost dificil să improvizeze. Însă, consider că un 8 se poate obține în mod rezonabil,  pentru că subiectele nu au fost foarte complicate”, adaugă profesoara.''

sursa: http://www.evz.ro/subiecte-evaluare-nationala-2014-1083145.html
Trimiteți un comentariu