Relatia dintre doua personaje : Ilie
si Catrina Maromete din romanul ‘’Morometii’’, de Marin Preda
În centrul romanului Morometii scris
de Marin Preda, sunt plasaţi Moromeţii,
o familie hibridă de ţărani dintr-un sat de câmpie, puşi faţă în faţă cu
schimbările politice ale epocii, resimţite mai ales în volumul al II-lea. Prima
scenă din roman prezintă revenirea membrilor familiei de la câmp,
dar relaţiile dintre personaje sunt conturate abia în capitolul al IV-lea
al primei părţi, în scena cinei. Copiii din cele două căsătorii se aşază la
masă pe laturi opuse, anticipându-se astfel conflictul dintre Paraschiv, Nilă
şi Achim, pe de o parte, Ilinca şi Tita pe de altă parte. Scena este dominată
de autoritatea paternă a lui Ilie Moromete, care îşi adjudecă poziţia de
pater familiae prin „locul său pe pragul celei de-a doua odăi, de pe care
stăpânea cu privirea pe fiecare”. Autoritatea lui se va evidenţia în multe
scene de familie din roman, culminând cu cea a bătăii lui Paraschiv şi Nilă,
punct culminant al crizei paternităţii rănite. Discuţia de la masa la care se
mănâncă simplu constă în replici tăioase, batjocoritoare, ironice sau
tensionate, dar băieţii cei mari ating totuşi un subiect sensibil: plecarea lui
Achim cu oile la Bucureşti, pe care Moromete o priveşte, deocamdată, cu
neîncredere. Dacă Moromete ilustrează condiţia ţăranului copleşit de grijile
zilei de mâine, Catrina este reprezentativă pentru condiţia femeii în mediul
rural din perioada dintre cele două războaie mondiale. Prin caracterizare
directă făcută de narator,statutul Catrinei este precizat în scena cinei: mamă
a patru copii, trei cu Ilie Moromete (Ilinca, Tita, Niculae) şi o fată dintr-o
căsătorie anterioară, Alboaica, rămasă la părinţii primului soţ, mort de apă la
plamâni în urma războiului. De la acest fost soţ Catrina a moştenit pământul
din care a vândut o bucată în timpul căsătoriei cu Ilie Moromete, acesta
promiţându-i că va trece pe numele ei casa. „Jumătate întoarsă spre crătiţele
ei”, Catrina apare în scena cinei ca fiind femeia copleşită de treburile casei,
dispreţuită de fiii vitregi, ironizată de soţ.
Relaţiile dintre cei doi soţi se prefigurează tot la începutul
romanului: conflictul Ilie-Catrina are la bază pe de o parte refuzul sau
amânarea lui Ilie Moromete de a pune în practică această promisiune, pe de altă
parte părerile opuse referitoare la şcolarizarea lui Niculae. Catrina intuieşte
asemănarea de structură interioară a mezinului cu cea a lui Ilie. Discuţiile
lor pe această temă amintesc de cele ale Smarandei Creangă cu Ştefan a Petrei:
în timp ce mama susţine nevoia de carte a copilului, tatăl o consideră o
cheltuială greu suportabilă.Relevarea trăsăturilor celor două personaje, prin raportare la secvenţe din roman
Ilie Moromete reprezintă o autoritate nu numai în sânul familiei, ci şi în comunitatea satului, fiind respectat pentru ştiinţa de carte la întrunirile duminicale din poiana fierăriei lui Iocan, unde ţăranul desluşeşte şi pentru ceilalţi mersul evenimentelor. Înzestrat cu inteligenţă nativă, cu spirit meditativ şi contemplativ, cu simţul umorului, Ilie Moromete este un ţăran dezinteresat de valorile materiale, dar pentru care acoperirea cheltuielilor se amână la nesfârşit, ceea ce reprezintă pentru Catrina o permanentă ameninţare. În luarea deciziilor, Ilie nu cere părerea Catrinei decât pentru a-i crea impresia împărtăşirii grijilor, dar singur hotărăşte soarta familiei. Totuşi, Catrina încearcă să influenţeze hotărârile lui Moromete nu numai în ceea ce-i priveşte pe copiii ei, ci şi referitor la fiii vitregi, cărora le înţelege nevoia de afirmare. Ea intervine la Ilie pentru a-l lăsa pe Achim cu oile la Bucureşti; instinctul matern se manifestă, aşadar, nediferenţiat. În plus, în scena tăierii salcâmului se evidenţiază atitudinea umilă a Catrinei: revenind de la biserică, femeia vede salcâmul doborât şi, auzind întrebările acide ale fiilor care cer socoteală tatălui, temperează ieşirile fetelor. Este singura care înţelege că tatăl nu a vândut salcâmul gratuit, ci forţat de împrejurări. Astfel, Catrina este supusă autorităţii soţului, spre deosebire de Anghelina, pe care Boţoghină o consultă referitor la vinderea pământurilor pentru procurarea banilor necesari spitalizării sale.
Exprimarea unei opinii argumentate despre relaţiile dintre personajele aleseÎn volumul al doilea, cuplul se destramă în urma vizitei lui Ilie la Bucureşti, de unde revine dezamăgit de hotărârea băieţilor de a rămâne la oraş. Criza paternităţii se acutizează prin trădarea idealurilor moromeţiene de către Niculae, devenit activist de partid. Dezamăgită de faptul că nici acum Ilie nu trece casa şi pământul pe numele ei, femeia îşi părăseşte bărbatul care nu a trecut pământul pe numele ei, înstrăinându-se astfel de propria esenţă de femeie a căminului. Catrina şi Ilie Moromete reprezintă, aşadar, imaginea unui cuplu destrămat pe fundalul unor evenimente istorice care, deşi sunt prevăzute de Ilie, au consecinţe asupra vieţii de familie.
2 comentarii:
Trebuie sa invatam si poezia in perioada pasoptista pentru examen?
Parerea mea este ca poezia n-ar mai merita studiata deloc, fiindca doar ce s-a ''rulat'' aceasta la ambele profiluri. Poezia pasoptista , oricum, nu intra in structura.
Trimiteți un comentariu